10 definiții pentru țărmuitor
Explicative DEX
ȚĂRMUITOR, -OARE, țărmuitori, -oare, adj. (Rar) Care mărginește ceva; înconjurător. [Pr.: -mu-i-] – Țărmui + suf. -tor.
ȚĂRMUITOR, -OARE, țărmuitori, -oare, adj. (Rar) Care mărginește ceva; înconjurător. [Pr.: -mu-i-] – Țărmui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
țărmuitor, ~oare a [At: EMINESCU, O. I, 144 / P: ~mu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: țărmui + -itor] (Rar) 1 Care mărginește. 2 Înconjurător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚĂRMUITOR, -OARE, țărmuitori, -oare, adj. (Rar) Care mărginește, țărmurește (ceva); înconjurător. Mările țărmuitoare și cetăți lîngă limanuri, Toate se întind nainte-i. EMINESCU, O. I 144.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚĂRMUITOR ~oare (~ori, ~oare) rar Care țărmuiește; cu proprietatea de a țărmui. [Sil. -mu-i-] /a țărmui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
țărmuitor a. mărginaș: mările țărmuitoare și cetăți lângă limanuri EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
țărmuitor (rar) (desp. -mu-i-) adj. m., pl. țărmuitori; f. sg. și pl. țărmuitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țărmuitor (rar) (-mu-i-) adj. m., pl. țărmuitori; f. sg. și pl. țărmuitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țărmuitor adj. m. (sil. -mu-i-), pl. țărmuitori; f. sg. și pl. țărmuitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ȚĂRMUITOR adj. v. împrejmuitor, înconjurător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
țărmuitor adj. v. ÎMPREJMUITOR. ÎNCONJURĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -mu-i-
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
țărmuitor, țărmuitoareadjectiv
- 1. Care mărginește ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: împrejmuitor înconjurător
- Mările țărmuitoare și cetăți lîngă limanuri, Toate se întind nainte-i. EMINESCU, O. I 144. DLRLC
-
etimologie:
- Țărmui + -tor. DEX '98 DEX '09