4 definiții pentru țistuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚISTUI, țistuiesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A recomanda sau a impune cuiva tăcere (prin folosirea interjecției „țist”). ♦ Tranz. A domoli, a potoli (pe cineva). 2. Intranz. (Despre gloanțe) A șuiera. – Țist + suf. -ui.
A ȚISTUI ~iesc 1. intranz. 1) A impune cuiva tăcere, rostind cuvântul „țist!”. 2) rar (despre gloanțe) A produce un sunet ascuțit și intens, străbătând aerul; a țiui. 2. tranz. A face să se potolească; a domoli; a potoli; a modera; a tempera. /țist + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
țistui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țistuiesc, imperf. 3 sg. țistuia; conj. prez. 3 sg. și pl. țistuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȚISTUI vb. v. calma, domoli, îmblânzi, îmbuna, împăca, liniști, piui, potoli, șuiera, țiui, vâjâi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
țistui, țistuiescverb
- 1. A recomanda sau a impune cuiva tăcere (prin folosirea interjecției „țist”). DEX '09 DLRLC
- Jandarmii vorbeau tare... Cei de lîngă rănit îi țistuiră. SADOVEANU, B. 287. DLRLC
- Jder se roti cu brațele în jurul lui, țistuind și poruncind tăcere. SADOVEANU, F. J. 161. DLRLC
- El avea oroare să deranjeze publicul într-o sală plină cu becurile stinse, cînd toți țistuiesc la scîrțîitul pașilor. C. PETRESCU, O. P. II 216. DLRLC
-
- Moș Petrache îl țîstuia încet, încetișor, ca pe un cățel care latră de pomană. POPA, V. 89. DLRLC
-
-
- 2. Despre gloanțe: șuiera. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: șuiera
- A țistuit un roi de gloanțe. C. PETRESCU, Î. II 34. DLRLC
-
etimologie:
- Țist + sufix -ui. DEX '98 DEX '09