33 de definiții pentru țesală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚESALĂ, țesale, s. f. 1. Perie din metal cu care se curăță pielea și părul vitelor, îndeosebi al cailor. 2. Fig. (Fam.) Bătaie zdravănă. – Din bg., sb. česalo.

țesa sf [At: (a. 1508) cf. MIHĂILĂ, D. 168 / V: (înv) ~sea~, ~selă, (reg) țeasălă (Pl: țeasăle, țeasele, țeasăli), ~sălă (Pl: țesăle, țesăli), țers~ (Pl: țersăli), țacs~ (Pl: țacsăli), țepța~ (Pl: țepțăli), țeșa~, (îrg) ces~, cesea~, ceasălă (Pl: ceasăli, cesăle), ceoasălă, cers~, cears~, cearsălă (Pl: cearsăli, cerseli, cersăli), ceors~, ceorsoa~, cercea~, cecea~, ceșea~ (Pl: ceșeli, ceșeale), săcea~, sărcea~, sălcea~, sărs~ / Pl: ~le, (reg) ~săli, ~seli, ~sele / E: vsl чєсало] 1 Unealtă formată dintr-o placă de metal, având pe una dintre fețe lamele dințate, prevăzute la una dintre laturi cu un mâner de lemn sau de metal, și cu care se curăță pielea și părul vitelor și al cailor. 2 (Îvr; îf cesală) Instrument de tortură asemănător cu o țesală (1). 3 (Fam; fig) Neînțelegere. 4 (Fam; fig) Scandal. 5 (Fam; fig) Bătaie zdravănă. 6 (Fam; fig; îe) A-i trage (sau a-i da) (cuiva) o ~ (sau, reg, o săceală) A bate zdravăn pe cineva. 7 (Reg; îe) A mânca săceală A primi bătaie. 8 Grapă ușoară, cu dinți deși și lungi, folosită la curățirea terenurilor, mai ales a pășunilor naturale, în primele faze de vegetație. 9 (Tex) Dispozitiv la mașina de cardare a bumbacului, asemănător cu o țesală (1), care curăță unul din valțurile acestei mașini.

ȚESALĂ, țesale, s. f. 1. Unealtă de metal dințată, cu care se curăță pielea și părul vitelor, îndeosebi al cailor. 2. Fig. (Fam.) Bătaie zdravănă. – Din bg., scr. česalo.

ȚESALĂ, țesale, s. f. 1. Unealtă de metal dințată, cu care se curăță pielea și părul vitelor (îndeosebi la cai). Gavril ridică peria și țesala și le dădu lui Stahu. SADOVEANU, O. IV 307. De căpăstru mi-l scotea, Cu țesala-l țesăla. TEODORESCU, P. P. 53. 2. Grapă ușoară, cu dinți deși, folosită mai ales la curățirea pășunilor naturale.

ȚESALĂ ~e f. Unealtă formată dintr-o placă metalică dințată, prevăzută cu mâner și folosită pentru a curăța corpul unor animale. [G.-D. țesalei] /<bulg., sb. țesalo

țesală f. perie de fier de curățat caii. [Slav. ČESALO, pieptene].

CIORSA s. f. v. țesală.[1]

  1. Varianta nu este consemnată la intrarea principală. — gall

cesálă f., pl. e (vsl. česalo, peptene, d. česati, a peptăna. V. pacișe. Cp. cu tînjală). R. S. Perie de fer de curățat caiĭ. Fig. Bătaĭe, chelfăneală, scuturătură: ĭ-a tras o cesală, a mîncat o cesală. – În restu Munt. țesală: în Mold. săceală, pl. elĭ; în Btș. cersală. V. foșalăŭ și perie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țesa s. f., g.-d. art. țesalei; pl. țesale

țesa s. f., g.-d. art. țesalei; pl. țesale

țesa s. f., g.-d. art. țesalei; pl. țesale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚESA s. (înv. și reg.) pieptene. (~ pentru cai.)

ȚESA s. (înv. și reg.) pieptene. (~ pentru cai.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

țesală (-ăli), s. f. – Unealtă de periat caii. – Var. cesală; săceală. Megl. chișeală, ceșeală. Sl. česalo „pieptene” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Conev 73; Graur, BL, IV, 90), cf. bg., sb., slov. cesalo.Der. țesăla (var. cesăla, săcela), vb. (a peria caii).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cearsălă, s.f. v. ceasălă („perie”).

Intrare: țesală
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țesa
  • țesala
plural
  • țesale
  • țesalele
genitiv-dativ singular
  • țesale
  • țesalei
plural
  • țesale
  • țesalelor
vocativ singular
plural
ciorsală substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciorsa
  • ciorsala
plural
  • ciorsale
  • ciorsalele
genitiv-dativ singular
  • ciorsale
  • ciorsalei
plural
  • ciorsale
  • ciorsalelor
vocativ singular
plural
țeșală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țeselă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țeseală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țesălă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țersală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țepțală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țeasălă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țacsală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sărceală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sălceală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciorsoală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cerceală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cearsălă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cearsală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țesa, țesalesubstantiv feminin

  • 1. Perie din metal cu care se curăță pielea și părul vitelor, îndeosebi al cailor. DEX '09 DLRLC
    sinonime: pieptănel
    • format_quote Gavril ridică peria și țesala și le dădu lui Stahu. SADOVEANU, O. IV 307. DLRLC
    • format_quote De căpăstru mi-l scotea, Cu țesala-l țesăla. TEODORESCU, P. P. 53. DLRLC
  • 2. Grapă ușoară, cu dinți deși, folosită mai ales la curățirea pășunilor naturale. DLRLC
  • 3. figurat familiar Bătaie zdravănă. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.