7 definiții pentru învăpăiere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNVĂPĂIERE, învăpăieri, s. f. Acțiunea de a se învăpăia și rezultatul ei; aprindere; fig. înflăcărare, ardoare, însuflețire. – V. învăpăia.
ÎNVĂPĂIERE, învăpăieri, s. f. Acțiunea de a se învăpăia și rezultatul ei; aprindere; fig. înflăcărare, ardoare, însuflețire. – V. învăpăia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învăpăiere sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: învăpăia] 1 Aprindere ca o văpaie Si: (rar) învăpăială (1), învăpăiat1 (1). 2 Înroșire din cauza rușinii, a emoției etc. Si: (rar) învăpăială (2), învăpăiat1 (2). 3 Entuziasmare. 4 Îndrăgostire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVĂPĂIERE, învăpăieri, s. f. (Mai ales poetic) Acțiunea, de a se învăpaia și rezultatul ei. 1. Văpaie, foc; reflexe de lumină roșiatice. Duce- m-aș... La Neapoli ce scaldă, Răspîndind învăpăieri, Sînul ei în marea caldă. ALECSANDRI, P. II 128. 2. Fig. Înflăcărare, însuflețire, entuziasm, pasiune. Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere A celui suflet ce pe al meu știe. EMINESCU, O. I 200. Faptele științifice și faptele politice sînt amîndouă rezultatul unei lupte, începută de la întemeierea societăților și urmîndu-se cu învăpăiere în tot șirul veacurilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 91.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
învăpăiere f. 1. văpaie intensivă: raspândind învăpăieri AL.; 2. fig. ardoare: cu ’nvăpăiere eu le descriu pe toate AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
învăpăiere s. f., g.-d. art. învăpăierii; pl. învăpăieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
învăpăiere s. f., g.-d. art. învăpăierii; pl. învăpăieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
învăpăiere s. f., g.-d. art. învăpăierii; pl. învăpăieri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
învăpăiere, învăpăierisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a se învăpăia și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: aprindere
-
- Duce-m-aș... La Neapoli ce scaldă, Răspîndind învăpăieri, Sînul ei în marea caldă. ALECSANDRI, P. II 128. DLRLC
-
- 1.2. Ardoare, entuziasm, pasiune, înflăcărare, însuflețire. DEX '09 DLRLCsinonime: ardoare entuziasm pasiune înflăcărare însuflețire
- Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere A celui suflet ce pe al meu știe. EMINESCU, O. I 200. DLRLC
- Faptele științifice și faptele politice sînt amîndouă rezultatul unei lupte, începută de la întemeierea societăților și urmîndu-se cu învăpăiere în tot șirul veacurilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 91. DLRLC
-
-
etimologie:
- învăpăia DEX '09 DEX '98