opțiuni
  • info

10 definiții pentru însurat (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSURAT1 s. n. Faptul de a (se) însura; însurătoare. – V. însura.

ÎNSURAT1 s. n. Faptul de a (se) însura; însurătoare. – V. însura.

însurat1 sn [At: VARLAAM, C. 61 / Pl: ~uri / E: însura1] 1 Însurare (1). 2 (Fig) Unire. 3 Însurare (3). 4 Omorâre.

ÎNSURAT1 s. n. Faptul de a (se) însura; însurătoare, căsătorie. Însuratul de tînăr și mîncarea de dimineață n-au greș. NEGRUZZI, S. I 251.

însurat a. căsătorit. ║ n. însurătoare. [V. însura].

însurat adj. și s. m. (d. însor 1). Căsătorit. S. n., pl. urĭ. Acțiunea de a saŭ de a te însura: la însuratu fiilor luĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

însurat s. n.

însurat s. n.

însurat s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNSURAT s. v. însurătoare.

ÎNSURAT s. căsătorie, însurătoare, (rar) însurare, (înv.) însurăciune. (~ unui bărbat.)

Intrare: însurat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însurat
  • ‑nsurat
  • însuratul
  • însuratu‑
  • ‑nsuratul
  • ‑nsuratu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • însurat
  • ‑nsurat
  • însuratului
  • ‑nsuratului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însuratsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi însura DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.