10 definiții pentru înfuriere
Explicative DEX
ÎNFURIERE s. f. Acțiunea de a (se) înfuria; furie, mânie. [Pr.: -ri-e-] – V. înfuria.
înfuriere sf [At: NEGRUZZI, S. II, 276/9 / V: ~iare / P: ~ri-e~ / Pl: ~ri / E: înfuria] 1-2 (Provocare de cineva sau) resimțire a unei stări de furie Si: enervare, iritare, mâniere, turbare.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
ÎNFURIERE s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) înfuria; furie, mânie. [Pr.: -ri-e-] – V. înfuria.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de valeriu
 - acțiuni
 
ÎNFURIERE s. f. (Învechit) Furie, mînie mare. Înfurierea ei m-a îngrozit. NEGRUZZI, S. I 51. ◊ Fig. Marea se răscoală mugind cu-nfuriere. NEGRUZZI, S. II 276. – Pronunțat: -ri-e-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
înfuriare sf vz înfuriere
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
înfuriere (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. înfurierii
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
înfuriere (-ri-e-) s. f., g.-d. art. înfurierii
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
înfuriere s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. înfurierii; pl. înfurieri
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
ÎNFURIERE s. v. furie, înverșunare, mânie.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
înfuriere s. v. FURIE. ÎNVERȘUNARE. MÎNIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
- silabație: -ri-e-re
 
|    substantiv feminin (F107)    Surse flexiune: DOOM 3    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
|    substantiv feminin (F115)    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  înfuriere, înfurierisubstantiv feminin  
 -  1. Acțiunea de a (se) înfuria. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: furie mânie înverșunare
-  Înfurierea ei m-a îngrozit. NEGRUZZI, S. I 51. DLRLC
 -  Marea se răscoală mugind cu-nfuriere. NEGRUZZI, S. II 276. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  înfuria DEX '09 DEX '98
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.