20 de definiții pentru încăpuire
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂPUI, căpuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv. și reg.) A pune mâna pe cineva; a prinde, a încăpui. 2. Refl. A obține, a-și procura; a încăpui. – Din magh. kapni.
CĂPUI, căpuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv. și reg.) A pune mâna pe cineva; a prinde, a încăpui. 2. Refl. A obține, a-și procura; a încăpui. – Din magh. kapni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCĂPUI, încăpuiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. A obține, a-și procura ceva; a se căpui. 2. Tranz. A pune mâna pe cineva sau ceva; a prinde, a căpui. – În + căpui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căpui2 vt [At: DA ms / Pzi: ~iesc / E: cap + -ui] A turti extremitatea liberă a corpului unui nit, pentru a forma al doilea cap1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căpui1 [At: DOSOFTEI, PS. 101 / Pzi: ~esc / E: mg kapni] (Îrg) 1-2 vt Aprinde pe cineva sau pe ceva (mai ales când caută să se ascundă, să scape) Si: a prinde, (înv) a încăpui. 2 vr A obține. 3-4 vt A asigura viitorul, existența cuiva Vz căpătui. 5 vt (Spc) A căsători pe cineva Si: (pfm) a căpătui. 6 vt (Înv) A avea în păstrare ceva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încăpui [At: CARAGIALE, S. N. 18 / Pzi: ~esc / E: în- + căpui] (Reg) 1 vt A obține ceva Si: (reg) a căpui. 2 vr A-și procura un lucru Si: (reg) a (se) căpui. 3 vt A prinde ceva sau pe cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂPUI, încăpuiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. A obține, a-și procura ceva; a (se) căpui. 2. Tranz. A pune mâna pe cineva sau ceva; a prinde, a căpui. – În + căpui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CĂPUI, căpuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A pune mîna pe cineva (care se ascunde ca să scape); a prinde. Au dat în grabă drumul la șoimi s-o prindă; și zburînd ei după dînsa, au căpuit-o îndată și au adus-o. SBIERA, P. 65. 2. Refl. A obține, a-și procura, a face rost de ceva, a se alege cu ceva. Norocire că nevasta și fata, ce nu visa la d-alde alea, se căpuiseră d-un ginere pe potriva lor. GHICA, A. 691. – Variantă: încăpui (SADOVEANU, M. C. 33, CARAGIALE, O. III 38) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂPUI vb. IV v. căpui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CĂPUI, căpuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A pune mîna pe cineva; a prinde. 2. Refl. A obține, a-și procura. [Var.: încăpui vb. IV] – Magh. kapni.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
căpuì V. a căpătui: așa căpuiț plecă ISP. [Derivat din cap (cf. căpătui)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încăpuì v. a improviza: am încăpuit eu singur o corabie. CAR. [V. căpuì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căpuĭésc v. tr. (ung. kapni, id. Cp. cu găbuĭesc). Rar. 1) Găbuĭesc, prind, surprind, pun mîna pe: l-a căpuit și l-a dus la arest. 2) (pin confuziune). Căpătuĭesc. V. refl. Mă căpătuĭesc: se căpuise cu multe. – Și încăpuĭesc (Munt.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încăpuĭésc, V. căpuĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
căpui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căpuiesc, imperf. 3 sg. căpuia; conj. prez. 3 să căpuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încăpui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încăpuiesc, imperf. 3 sg. încăpuia; conj. prez. 3 să încăpuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căpui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căpuiesc, imperf. 3 sg. căpuia; conj. prez. 3 sg. și pl. căpuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încăpui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încăpuiesc, imperf. 3 sg. încăpuia; conj. prez. 3 sg. și pl. încăpuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CĂPUI vb. v. apuca, înhăța, înșfăca, lua, prinde.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
căpui vb. v. APUCA. ÎNHĂȚA. ÎNȘFĂCA. LUA. PRINDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
căpui, căpuiesc, vb. tranz. – A tăia trunchiul unui copac din toate părțile pentru a cădea (Biserica Albă). – Din cap + suf. -ui (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |