37 de definiții pentru zăvelcă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. [Var.: zăvelcă, zovelcă, zivelcă, zuvelcă, zevelcă s. f.] – Cf. bg. zavivka.

zăvelcă sf [At: POLIZU / V: (reg) zav~1, zev~, ziv~, zâv~, zov~, zuv~ / S și: suv~ / Pl: ~lci / E: ns cf bg завелца] (Reg) 1 Zodie1 (1). 2 (Csnp) Țesătură țărănească. 3 Bucată de pânză de sac cu care băcițele își înfășoară picioarele atunci când mulg oile. 4 (Îf zuvelcă) Melodie populară nedefinită mai îndeaproape.

zăvelcă s.f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, decorate cu alesături sau cu broderii, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. O femeie durdulie, îmbrăcată cu iie și zăvelcă (CA. PETR.). • pl. -ci. și zavelcă, zevelcă s.f. /<bg. завивка.

ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. [Var.: zavelcă, zevelcă, zivelcă, zovelcă, zuvelcă s. f.] – Cf. bg. zavivka.

ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare din cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă la țară ca fustă. V. fotă. Le ieși înainte, împreună cu soția lui, o femeie durdulie îmbrăcată cu ie și zăvelcă, dar cu maramă de mătase. CAMIL PETRESCU, O. II 176. De-a lungul prispelor atîrnă... cămăși înflorite, scurteici și zăvelci cusute cu fluturi. VLAHUȚĂ, R. P. 64. – Variante: (regional) zevelcă (MACEDONSKI, O. I 10), zivelcă (MAT. FOLK. 442), zuvelcă (ib. 314, TEODORESCU, P. P. 334), zavelcă s. f.

ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate. [Var.: zavelcă, zovelcă, zivelcă, zuvelcă s. f.] – Comp. bg. zavivka.

ZĂVELCĂ ~ci f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare (în dungi sau brodate), purtate la țară, în loc de fustă. /cf. bulg. zavivka

ZAVELCĂ s. f. v. zăvelcă.

ZEVELCĂ s. f. v. zăvelcă.

ZIVELCĂ s. f. v. zăvelcă.

ZOVELCĂ s. f. v. zăvelcă.

ZUVELCĂ s. f. v. zăvelcă.

jave sf vz zăvelcă[1] modificată

  1. În original trimitere la zavelcă care este ea însăși trimitere. Varianta nu figurează la intrarea principală. — LauraGellner

zavelcă (zevelcă) f. fotă dublă (în Oltenia). [Tras din slav. ZAVITI, a înfășura].

zavélcă, ză- și zu- f., pl. ĭ (bg. zavivka, învălitoare, d. zavivam, învălesc, învălătucesc; vsl. za-viti, a învălătuci). Vest. Prestelcă, pestelcă brodată, fota din ainte. V. vîlnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zăvelcă (pop.) s. f., g.-d. art. zăvelcii; pl. zăvelci

zăvelcă (pop.) s. f., g.-d. art. zăvelcii; pl. zăvelci

zăvelcă s. f., g.-d. art. zăvelcii; pl. zăvelci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂVELCĂ s. v. catrință, fotă.

zăvelcă s. v. CATRINȚĂ. FOTĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. (Olt., Trans.) ~. (din sl. zaviti sau bg. zavirka, zaverka sau bg. zavijalka)

zavelcă (-ci), s. f. – Șorț popular. – Var. zăvelcă, zevelcă, zuvelcă, suvelcă. Origine incertă. Din sl. zaviti „a înfășura” (Cihac, II, 470) sau din bg. zavirka (Tiktin; Rosetti, III, 46), zaverka (Candrea), zavievka (Scriban) este dificil fonetic. După Conev 84, din bg. zavijalka. În Olt. și Trans.

Intrare: zăvelcă
zăvelcă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăvelcă
  • zăvelca
plural
  • zăvelci
  • zăvelcile
genitiv-dativ singular
  • zăvelci
  • zăvelcii
plural
  • zăvelci
  • zăvelcilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zavelcă
  • zavelca
plural
  • zavelci
  • zavelcile
genitiv-dativ singular
  • zavelci
  • zavelcii
plural
  • zavelci
  • zavelcilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zevelcă
  • zevelca
plural
  • zevelci
  • zevelcile
genitiv-dativ singular
  • zevelci
  • zevelcii
plural
  • zevelci
  • zevelcilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zivelcă
  • zivelca
plural
  • zivelci
  • zivelcile
genitiv-dativ singular
  • zivelci
  • zivelcii
plural
  • zivelci
  • zivelcilor
vocativ singular
plural
zâvelcă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zâvelcă
  • zâvelca
plural
  • zâvelci
  • zâvelcile
genitiv-dativ singular
  • zâvelci
  • zâvelcii
plural
  • zâvelci
  • zâvelcilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zovelcă
  • zovelca
plural
  • zovelci
  • zovelcile
genitiv-dativ singular
  • zovelci
  • zovelcii
plural
  • zovelci
  • zovelcilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zuvelcă
  • zuvelca
plural
  • zuvelci
  • zuvelcile
genitiv-dativ singular
  • zuvelci
  • zuvelcii
plural
  • zuvelci
  • zuvelcilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jave
  • javeca
plural
  • javeci
  • javecile
genitiv-dativ singular
  • javeci
  • javecii
plural
  • javeci
  • javecilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăvelcă, zăvelcisubstantiv feminin

  • 1. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Le ieși înainte, împreună cu soția lui, o femeie durdulie îmbrăcată cu ie și zăvelcă, dar cu maramă de mătase. CAMIL PETRESCU, O. II 176. DLRLC
    • format_quote De-a lungul prispelor atîrnă... cămăși înflorite, scurteici și zăvelci cusute cu fluturi. VLAHUȚĂ, R. P. 64. DLRLC
  • 2. Zodie. MDA2
    sinonime: zodie
  • 3. probabil Țesătură țărănească. MDA2
  • 4. Bucată de pânză de sac cu care băcițele își înfășoară picioarele atunci când mulg oile. MDA2
  • 5. (În forma zuvelcă) Melodie populară nedefinită mai îndeaproape. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.