26 de definiții pentru zugrav zugraf zograf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit1. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit1. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

zugrav sm [At: ST. LEX. 75r2/4 / V: (înv) zigr~, zogr~, (reg) ju~, (îvr) ~rău / A și: (îvr) zugrav / Pl: ~i / E: slv зографъ, ngr ζωγράφος] 1 (Înv) Pictor (de biserici). 2 (Dep) Pictor neînsemnat. 3 Lucrător calificat specializat în zugrăveală Si: (rar) spoitor, (pop) vopsitor.

zugrav s.m. 1 (constr.) Lucrător specializat în executarea lucrărilor de zugrăveală. 2 (înv.) Pictor (de biserici). Un zugrav venețian n-ar așterne pe pînză un chip mai dulce (DELAVR.). ♦ (deprec.) Pictor fără talent, neînsemnat. • acc. și zugrav, pl. -i. /<ngr. ζωγράφος.

ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în executarea lucrărilor de zugrăveală. Să-mi spui cînd vrei să părăsești locuința, să trimit zugravi. DEMETRIUS, C. 56. 2. (Învechit) Pictor (în special de biserici). Palamon era cîntăreț, iar Gratie zugrav. GALACTION, O. I 212. Un zugrav venețian n-ar așterne pe pînză un chip mai dulce. DELAVRANCEA, O. II 101. La un zugrav foarte vestit, mergînd din întîmplare, Portretul meu îl comandai. ALEXANDRESCU, P. 170. – Accentuat și: (Mold.) zúgrav. – Variantă: (învechit) zográf (ȚICHINDEAL, F. 115) s. m.

ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în executarea lucrărilor de zugrăveală. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). – Ngr. zographos.

ZUGRÁV ~i m. 1) Muncitor specializat în operații de zugrăveală. 2) înv. Pictor care zugrăvea pereții bisericilor. /<ngr. zoghráphos

zugrav m. pictor, în special de edificii. [Gr. mod. ZOGRÁPHOS, pictor (după natură)].

zugráv (vest) și zúgrav (est) m. (ngr. zográfos, vgr. -áphos, d. zóon, animal, și grápho; scriŭ; vsl. zugrafŭ. V. agiograf și caligraf). Pictor de o treaptă maĭ joasă și chear văpsitor: zugrav de bisericĭ, de firme, de odăĭ. L. V. și -áf și zográf.

zugraf[1] sm vz zugrav

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugráv s. m. (sil. -grav), pl. zugrávi

zugráv s. m. (sil. -grav), pl. zugrávi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZUGRÁV s. (rar) spoitor, (pop.) vopsitor. (E ~ de meserie.)

ZUGRAV s. (rar) spoitor, (pop.) vopsitor. (E ~ de meserie.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zugráv (-vi), s. m.1. Pictor. – 2. Lucrător care acoperă pereții cu o soluție colorată. – Var. înv. zugraf, zograf. Mr. zugraf. Mgr. ζωγράφος (Murnu 60; Bărbulescu, Arhiva, XXXIII, 47; Sandfeld 58), cf. sl. zografŭ, alb. zograf.Der. zugrăvi, vb. (a picta; a reprezenta, a descrie; refl., a se imprima, a se tipări), din mgr. ζωγραφίζω; zugrăveală, s. f. (pictură; zugrăvire); zugrăvie (var. zugrăvitură), s. f. (înv., pictură), din ngr. ζωγραφία

ZOGRÁF s. m. (Var., înv.) Zugrav. [def. și DLRLC]

ZUGRÁF s. m. (Var., înv.) Zugrav.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Radu Zugravul (1740-1802), zugrav din Țara românească, fiul lui Mihai din Târgoviște. A participat la pictarea mai multor biserici (Brădet, Cerneți, Gura Văii-Bogdănești, Hălmagiu etc.), precum și a Bis. domnești de la Curtea de Argeș, unde a realizat ciclul sf. Filofteia. Caietul său de modele, întocmit după vechile picturi ale sec. 14, a fost folosit de zugravi până către 1870.

RADU ZUGRAVUL (1740-1802), zugrav de biserici, iconar și copist de manuscrise. Reprezintă ultima etapă a picturii medievale din Țara Românească (frescele bisericilor din Gura Văii, Brădet și Cornetu). Autorul unui „Caiet de modele” pentru zugravii de biserici.

Intrare: zugrav
  • silabație: zu-grav info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zugrav
  • zugravul
  • zugravu‑
plural
  • zugravi
  • zugravii
genitiv-dativ singular
  • zugrav
  • zugravului
plural
  • zugravi
  • zugravilor
vocativ singular
  • zugravule
  • zugrave
plural
  • zugravilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zugraf
  • zugraful
  • zugrafu‑
plural
  • zugrafi
  • zugrafii
genitiv-dativ singular
  • zugraf
  • zugrafului
plural
  • zugrafi
  • zugrafilor
vocativ singular
  • zugrafule
  • zugrafe
plural
  • zugrafilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zograf
  • zograful
  • zografu‑
plural
  • zografi
  • zografii
genitiv-dativ singular
  • zograf
  • zografului
plural
  • zografi
  • zografilor
vocativ singular
  • zografule
  • zografe
plural
  • zografilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zugrav zugraf zograf

  • 1. Lucrător specializat în zugrăvit.
    exemple
    • Să-mi spui cînd vrei să părăsești locuința, să trimit zugravi. DEMETRIUS, C. 56.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit Pictor (de biserici).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: pictor attach_file 3 exemple
    exemple
    • Palamon era cîntăreț, iar Gratie zugrav. GALACTION, O. I 212.
      surse: DLRLC
    • Un zugrav venețian n-ar așterne pe pînză un chip mai dulce. DELAVRANCEA, O. II 101.
      surse: DLRLC
    • La un zugrav foarte vestit, mergînd din întîmplare, Portretul meu îl comandai. ALEXANDRESCU, P. 170.
      surse: DLRLC

etimologie: