opțiuni
  • info
9 definiții pentru zgândărit

Explicative DEX

zgândărit, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: (îrg) ~rat / Pl: ~iți, ~e / E: zgândări] (Rar; d. foc) 1 Scormonit2 (1). 2 (Îrg; fig; d. oameni) Sâcâit (1). 3 (Rar; d. răni, bube) Frecat cu unghiile sau cu un obiect tare până la iritare, inflamare etc. Si: scărpinat (1), (înv) zădărât (3), zemuit, zgăibit, zgăbuit, zgăit (7), zgâmăit (1), zgămușit, zgânciorit, zgâncelit.

zgândărat, ~ă a vz zgândărit

ZGÂNDĂRI, zgândăresc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) irita o rană, o bubă etc. rupând-o, scărpinând-o, râcâind-o. ♦ Tranz. Fig. A ațâța, a întărâta, a sâcâi; a răscoli, a readuce în memorie lucruri triste. – Et. nec.

A ZGÂNDĂRI ~esc tranz. 1) (pământ, gunoi, paie etc.) A răscoli dând la o parte straturile de deasupra; a scormoni; a scurma. 2) (focul, jăraticul) A amesteca (cu ceva) pentru a arde mai tare; a răscoli; a scormoni; a zădărî. 3) (răni, bube) A irita prin rupere sau scărpinare. 4) fig. (sentimente, amintiri etc.) A readuce în memorie (producând durere sufletească); a scormoni; a răscoli. 5) fig. (ființe) A aduce în mod intenționat într-o stare de iritare; a ațâța; a incita; a stârni; a întărâta. /Orig. nec.

Ortografice DOOM

zgândări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgândăresc, imperf. 3 sg. zgândărea; conj. prez. 3 sg. și pl. zgândărească

Sinonime

ZGÂNDĂRI vb. 1. a (se) râcâi, (pop.) a (se) scociorî, a (se) zădărî, (reg.) a (se) zgâncili, (Olt.) a (se) zgâmăi. (Nu-ți mai ~ rana.) 2. v. scormoni.

ZGÂNDĂRI vb. v. ațâța, stârni, zdrăngăni.

ZGÎNDĂRI vb. 1. a (se) rîcîi, (pop.) a (se) scociorî, a (se) zădărî, (reg.) a (se) zgîncili, (Olt.) a (se) zgîmăi. (Nu-ți mai ~ rana.) 2. a răscoli, a, scormoni, (pop.) a scociorî. (~ jarul ca să întețească focul.)

zgîndări vb. v. AȚÎȚA. STÎRNI. ZDRĂNGĂNI.

Intrare: zgândărit
zgândărit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgândărit
  • zgândăritul
  • zgândăritu‑
  • zgândărită
  • zgândărita
plural
  • zgândăriți
  • zgândăriții
  • zgândărite
  • zgândăritele
genitiv-dativ singular
  • zgândărit
  • zgândăritului
  • zgândărite
  • zgândăritei
plural
  • zgândăriți
  • zgândăriților
  • zgândărite
  • zgândăritelor
vocativ singular — —
plural — —
zgândărat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zgândări, zgândăr / zgândări, zgândărescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A(-și) irita o rană, o bubă etc. rupând-o, scărpinând-o, râcâind-o. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: râcâi scociorî
    • format_quote Cînd unuia nu i se închide rana, e luat la ochi: nu cumva și-o zgîndărește singur cu un cui, cu-o surcea, ca să nu se ducă pe front ori la corvoadă? PAS, Z. III 251. DLRLC
    • format_quote Ce tot îți zgîndărești buba și n-o lași să se usuce? PAMFILE, la CADE. DLRLC
  • 2. tranzitiv A scormoni (mai ales cenușa, cărbunii, focul). DLRLC NODEX
    sinonime: răscoli scormoni scurma zădărî
    • format_quote Privește în pămînt și tot zgîndărește țerna cu vîrful bocancului. CAMILAR, N. I 375. DLRLC
    • format_quote Zgîndărea cu ciomagul cărbunii potoliți. La TDRG. DLRLC
    • 2.1. figurat Atinge, îmboldi, înțepa. DLRLC NODEX
      sinonime: atinge îmboldi înțepa
      • format_quote Nouă nu ne dai un păhărel, vere? se linguși Holbea, zgîndărindu-l cu arcușul. REBREANU, I. 21. DLRLC
    • 2.2. figurat A readuce în memorie lucruri triste. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: ațâța irita răscoli scormoni sâcâi întărâta
      • format_quote Oamenilor tot le place să-l zgîndăre, că nu-i stă gura și-i bun și acum de șotii. CAMIL PETRESCU, O. II 283. DLRLC
      • format_quote Numai cucoana e de vină, domnule prefect, c-a venit aci, peste noi, să ne zgîndăre necazurile! REBREANU, R. II 95. DLRLC
      • format_quote Zgîndărit amarnic de conștiință, procurorul s-a hotărît să reia firul cercetărilor, cu totul pe altă cale. POPA, V. 94. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Au cerut să-i mai deie, zicînd că cu fărmătura asta de carne numai i s-au zgîndărit foamea. SBIERA, P. 83. DLRLC
  • 3. tranzitiv A rade ușor, pe deasupra. DLRLC
    sinonime: zgâria
    • format_quote Zgîndărește... oleacă de tencuială de pe părete. MARIAN, la CADE. DLRLC
  • 4. tranzitiv A atinge ușor coardele unui instrument muzical, pentru a scoate tonuri. DLRLC
    sinonime: cânta
    • format_quote A înnebunit și cobza, și Ciupitul care-o strînge în brațe și-o zgîndără. STANCU, D. 76. DLRLC
    • format_quote Lăutarul care zgîndără țambalul, cîntă. STANCU, D. 181. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „zgândărit” (10 clipuri)
Clipul 1 / 10