22 de definiții pentru zgrunțuros sgrunțuros zgronțuros zgronțoros zgremțuros


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Cu zgrunțuri, cu asperități; grunzuros. – Zgrunțuri (pl. lui zgrunț) + suf. -os.

zgrunțuros, ~oa a [At: IONESCU, D. 322 / V: (reg) ~ntăr~, ~nzu~, ~umzu~, ~rămț~, ~remț~, ~ron~ / Pl: ~oși, ~oase / E: zgrunțuri (pll zgrunț) + -os] 1 Care are o structură granuloasă Si: (reg) zdrobunțos (1), zgărămșat, zgăbârdos (2), zgârgomat (1), zgrăbunțos (1), zgrăunțos. 2 Care prezintă asperități (la pipăit) Si: aspru (1), scorțos, (rar) rugos, (reg) zdrobunțos (2), zgârgomat (2), zgrunțurit (1). 3 (Pex) Cu bulgări sau cu bolovani Si: (pop) gloduros (1), grunjos (1), grunzuros (1), (reg) zgrunțos, zdrobunțos (3), zgârgomat (3).

zgrunțuros, -oa adj. 1 Care are zgrunțuri, asperități (la pipăit); care are o structură granulară; care este grunzuros; (pop.) zgrăbunțos. Întinse mîinile spre brazdele drepte, zgrunțuroase și umede (REBR.). ◊ Fig. Avea el alte păcate: era zgrunțuros și repezit (LĂNCR.). 2 Fig. Strident, aspru. • pl. -oși, -oase. și (reg.) zgrunțăros, -oasă, zgremțuros, -oasă adj. /zgrunțuri, pl. lui zgrunț + -os.

ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Cu zgrunțuri, cu asperități; grunzuros. – Zgrunțur + suf. -os.

ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. 1. Grunzuros. Frunzele, ciorchinele, pămîntul zgrunțuros și fărîmițat. DUMITRIU, N. 249. Între cei aoi pereți de piatră, abia depărtați unul de altul, cărbunele se zărește la lumina lămpilor, negru, zgrunțuros, strălucitor pe alocuri, o simplă fîșie strivită în masa enormă a muntelui. BOGZA, V. J. 150. ◊ Fig. Umblu fără să pot îndoi picioarele, căci pulpele au ceva zgrunțuros și zdruncinat în ele. CAMIL PETRESCU, U. N. 340. 2. Fig. (Despre voce) Strident, aspru. Glasul lui Trifon Guju, zgrunțuros și ursuz, se înălță peste șovăirile țăranilor. REBREANU, R. I 319.

ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase, adj. Grunzuros. – Din zgrunțur + suf. -os.

ZGRUNȚURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) v. GRUNZUROS. /zgrunțur + suf. ~os

zgrămțuros, ~oa a vz zgrunțuros

zgremțuros, ~oa a vz zgrunțuros

zgronțuros, ~oa a vz zgrunțuros

zgrumzuros, ~oa a vz zgrunțuros

zgruntăros, ~oa a vz zgrunțuros

zgrunzuros, ~oa a vz zgrunțuros

zgremțuros, -oa adj. v. zgrunțuros.

grunțurós și zgrunțurós, -oásă adj. (d. grunț, zgrunț). Mold. ș. a. Plin de zgrunțurĭ, zdrobunțos: cafea zgrunțuroasă (răŭ măcinată), sare zgrunțuroasă (pisată mare), drum zgrunțuros (aspru, nu neted). – Și gronțoros, zgronțoros și gronțuros, glonțuros, zgronțuros; și grunzuros, grunzăros; și (vest) grunjos, grunzos, grunjuros. În Serbia grănțuros. În nord și zgremțuros. V. gloduros, hopuros și gropilat.

zgronțurós și zgrunț-, V. grunț-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zgrunțurós adj. m., pl. zgrunțuróși; f. zgrunțuroásă, pl. zgrunțuroáse

zgrunțurós adj. m., pl. zgrunțuróși; f. sg. zgrunțuroásă, pl. zgrunțuroáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZGRUNȚURÓS adj. 1. aspru, scorțos. (O suprafață ~oasă.) 2. v. granulos. (Cu aspect ~.)

ZGRUNȚUROS adj. 1. aspru, scorțos, (rar) grunzuros, zgrunțuit, (livr.) rugos. (O suprafață ~.) 2. granulos, grunjos, grunzuros, (livr.) rugos, (pop.) zgrunțos, zgrunțuit. (Cu aspect ~.)

Intrare: zgrunțuros
zgrunțuros adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgrunțuros
  • zgrunțurosul
  • zgrunțurosu‑
  • zgrunțuroa
  • zgrunțuroasa
plural
  • zgrunțuroși
  • zgrunțuroșii
  • zgrunțuroase
  • zgrunțuroasele
genitiv-dativ singular
  • zgrunțuros
  • zgrunțurosului
  • zgrunțuroase
  • zgrunțuroasei
plural
  • zgrunțuroși
  • zgrunțuroșilor
  • zgrunțuroase
  • zgrunțuroaselor
vocativ singular
plural
sgrunțuros adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: IVO-III
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sgrunțuros
  • sgrunțurosul
  • sgrunțurosu‑
  • sgrunțuroa
  • sgrunțuroasa
plural
  • sgrunțuroși
  • sgrunțuroșii
  • sgrunțuroase
  • sgrunțuroasele
genitiv-dativ singular
  • sgrunțuros
  • sgrunțurosului
  • sgrunțuroase
  • sgrunțuroasei
plural
  • sgrunțuroși
  • sgrunțuroșilor
  • sgrunțuroase
  • sgrunțuroaselor
vocativ singular
plural
zgronțuros adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgronțuros
  • zgronțurosul
  • zgronțurosu‑
  • zgronțuroa
  • zgronțuroasa
plural
  • zgronțuroși
  • zgronțuroșii
  • zgronțuroase
  • zgronțuroasele
genitiv-dativ singular
  • zgronțuros
  • zgronțurosului
  • zgronțuroase
  • zgronțuroasei
plural
  • zgronțuroși
  • zgronțuroșilor
  • zgronțuroase
  • zgronțuroaselor
vocativ singular
plural
zgronțoros adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgronțoros
  • zgronțorosul
  • zgronțorosu‑
  • zgronțoroa
  • zgronțoroasa
plural
  • zgronțoroși
  • zgronțoroșii
  • zgronțoroase
  • zgronțoroasele
genitiv-dativ singular
  • zgronțoros
  • zgronțorosului
  • zgronțoroase
  • zgronțoroasei
plural
  • zgronțoroși
  • zgronțoroșilor
  • zgronțoroase
  • zgronțoroaselor
vocativ singular
plural
zgremțuros adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgremțuros
  • zgremțurosul
  • zgremțurosu‑
  • zgremțuroa
  • zgremțuroasa
plural
  • zgremțuroși
  • zgremțuroșii
  • zgremțuroase
  • zgremțuroasele
genitiv-dativ singular
  • zgremțuros
  • zgremțurosului
  • zgremțuroase
  • zgremțuroasei
plural
  • zgremțuroși
  • zgremțuroșilor
  • zgremțuroase
  • zgremțuroaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zgrunțuros sgrunțuros zgronțuros zgronțoros zgremțuros

  • 1. Cu zgrunțuri, cu asperități.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: grunzuros 3 exemple
    exemple
    • Frunzele, ciorchinele, pămîntul zgrunțuros și fărîmițat. DUMITRIU, N. 249.
      surse: DLRLC
    • Între cei doi pereți de piatră, abia depărtați unul de altul, cărbunele se zărește la lumina lămpilor, negru, zgrunțuros, strălucitor pe alocuri, o simplă fîșie strivită în masa enormă a muntelui. BOGZA, V. J. 150.
      surse: DLRLC
    • figurat Umblu fără să pot îndoi picioarele, căci pulpele au ceva zgrunțuros și zdruncinat în ele. CAMIL PETRESCU, U. N. 340.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat Despre voce:
    exemple
    • Glasul lui Trifon Guju, zgrunțuros și ursuz, se înălță peste șovăirile țăranilor. REBREANU, R. I 319.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Zgrunțuri (pluralul lui zgrunț) + sufix -os.
    surse: DEX '09 DLRM NODEX