3 definiții pentru zgomotare

Etimologice

ZGOMOTA, zgomotez, vb. I. Intranz. A face zgomot. (din zgomot)

Sinonime

ZGOMOTA vb. v. clipoci, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti.

zgomota vb. v. CLIPOCI. MURMURA. SUNA. SUSURA. ȘOPOTI. ȘOPTI. ȘUȘOTI.

Intrare: zgomotare
zgomotare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgomotare
  • zgomotarea
plural
  • zgomotări
  • zgomotările
genitiv-dativ singular
  • zgomotări
  • zgomotării
plural
  • zgomotări
  • zgomotărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zgomota, zgomotezverb

  • 1. rar A produce zgomot. DLRLC
    sinonime: trosni
    • format_quote Crapă, zgomotînd, tavanul. COȘBUC, P. II 99. DLRLC
    • format_quote Zgomotînd cu grozave răsunete, brazii pîrîiau în codri, dărîmați ca subt lovituri de secure. RUSSO, O. 114. DLRLC
    • 1.1. (Despre oameni) A face gălăgie, a vorbi tare. DLRM
  • 2. rar unipersonal Despre ape curgătoare: clipoci, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti. DLRLC
    • format_quote Din văi tu vezi amurgul Spre culmi înaintînd, Pe coaste-auzi pîraie Prin noapte zgomotînd. COȘBUC, P. I 216. DLRLC
etimologie:
  • zgomot DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.