19 definiții pentru trosni
din care- explicative (11)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TROSNI, trosnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lemne și despre obiecte de lemn; la pers. 3) A produce un zgomot specific prin rupere, izbitură, crăpare, ardere etc.; a crăpa, a pocni, a plesni cu zgomot. 2. (Pop.) A pocni, a plesni din bici. 3. A-i pârâi cuiva încheieturile. ◊ Expr. A-i trosni (cuiva) fălcile, se spune când cineva primește o lovitură puternică, când mănâncă cu lăcomie și cu zgomot sau când cască cu poftă. ♦ (Despre pepeni verzi copți) A pârâi când sunt strânși în palme. [Var.: (pop.) trăsni vb. IV] – Cf. trăsni1.
trosni1 [At: PANN, P. V. I, 92/17 / V: (pop) trăs~ / S și: (înv) ~ozni / Pzi: ~nesc / E: ns cf trăsni1] 1 vi (Mai ales d. lemne și obiecte de lemn) A produce un zgomot caracteristic prin rupere, prăbușire, ardere, apăsare, izbire, din cauza gerului sau a căldurii prea mari Si: a pârâi, a plesni, a pocni, (reg) a pârpâi, a troscăi (1), a troscăni (1). 2 vi (Pfm; fig) A avea răsunet. 3 vi (Pfm) A produce un zgomot prin sfărâmare între dinți. 4 vt (Pfm) A sfărâma între dinți, producând zgomot. 5 vt (Pfm) A lovi făcând zgomot (și deteriorând) Si: (pfm) a buși. 6-7 vti A face să pârâie (sau a-i pârâi) unele părți ale corpului din încheieturi. 8 vi (Pfm; îe) A bea de-i (sau până-i) ~nesc (ori să-i ~nească) urechile (sau fălcile) A bea foarte mult. 9 vi (Pfm; îe) A-i zice (sau a-i trage) (cuiva) câteva să-i ~nească urechile (sau fălcile) A vorbi cuiva aspru, fără menajamente. 10 vi (Pfm; îae) A pălmui. 11 vi (Pop) A plesni din bici Si: a pocni. 12 vi (D. arme de foc) A se descărca, producând zgomot puternic Si: a bubui, a detuna. 13 vi (Pfm; îe) A-i ~ (cuiva) fălcile Se spune când cineva mănâncă cu lăcomie și cu zgomot. 14 vi (Pfm; îae) Se spune când cineva cască cu poftă. 15 vi (D. pepeni verzi copți) A pârâi când sunt strânși în palme.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TROSNI, trosnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lemne și despre obiecte de lemn; la pers. 3) A produce un zgomot specific prin rupere, izbitură, crăpare, ardere etc.; a crăpa, a pocni, a plesni cu zgomot. 2. (Pop.) A pocni, a plesni din bici. 3. A-i pârâi cuiva încheieturile. ◊ Expr. A-i trosni (cuiva) fălcile, se spune când cineva primește o lovitură puternică, când mănâncă cu lăcomie și cu zgomot sau când cască cu poftă. ♦ (Despre pepeni verzi copți) A pârâi când sunt strânși în palme. [Var.: (pop.) trăsni vb.IV] – Cf. trăsni1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
TROSNI, trosnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Mai ales despre lemne și despre obiecte de lemn) A produce un zgomot caracteristic prin rupere, crăpare, ardere, lovire cu un corp tare; a plesni cu zgomot. O creangă care trosnește ușor înfioară tot codrul. SADOVEANU, O. VII 332. În sobă trosnesc lemnele prididite de para unui foc lacom. VLAHUȚĂ, O. A. 287. Clopotnița trosnește, în stîlpi izbește toaca. EMINESCU, O. I 69. Vîlvori de foc ieșeau pe gura vetrii și grinzile trosneau, scăpărînd țăndări înflăcărate. ODOBESCU, S. I 157. ◊ Fig. Scoicile-ascultă în trupul pietrișului Cum trosnesc, trezindu-se, oasele Crișului care se-ndoaie. BENIUC, V. 100. Satul trosnea de ger și de tăcere. PREDA, Î. 75. ♦ Fig. A avea răsunet, a deveni vestit, cunoscut. S-ar fi cuvenit să facem niște întruniri, niște manifestații, să trosnească. PAS, Z. IV 224. ♦ A izbi cu zgomot, a lovi făcînd zgomot. Aud buzduganul trosnind în ușă. RETEGANUL, P. V 29. 2. A pocni, a plesni din bici. Iară cînd va avea biciul în mînă, și va trosni asupra vrăjmașilor săi, îi împietrește. ISPIRESCU, L. 215. Grîu de vară fărsecară, Să răsară-n primăvară. Trosniți, măi! – Hăi, hăi! TEODORESCU, P. P. 139. 3. A pîrîi. Pieptul i se umflă, mîinile îi trosnesc. GALACTION, O. I 258. Genunchii trosneau cînd încerca să-i miște. C. PETRESCU, Î. II 243. ◊ Expr. A-i trosni (cuiva) fălcile, se spune cînd cineva primește o lovitură puternică, cînd mănîncă cu lăcomie sau cînd cască foarte tare. Cînd mănîncă, îi trosnesc fălcile. PANN, P. V. II 48. ♦ Tranz. A-și întinde încheieturile și a le face să pîrîie. Inginerul hohoti, trosnindu-și degetele. C. PETRESCU, R. DR. 175. ♦ (Despre pepeni verzi) A pîrîi cînd sînt strînși în mîini (ca și cum ar fi gata să plesnească). (Tranz.) Prinseră a ieși soldații... rupînd harbujii din vrej, trosnindu-și-i la ureche, în pumni, încercîndu-i de copți. CAMILAR, N. I 410. – Variantă: trăsni (COȘBUC, P. I 55, EMINESCU, O. IV 134, ALECSANDRI, P. A. 94) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TROSNI, trosnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lemne și despre obiecte de lemn) A produce zgomot prin rupere, prăbușire, izbitură; a crăpa, a pocni, a plesni cu zgomot. ♦ Fig. (Fam.) A avea răsunet, a deveni vestit. ♦ A pocni, a detuna. 2. A plesni din bici. 3. A-i pîrîi cuiva încheieturile. ◊ Expr. A-i trosni (cuiva) fălcile, se spune cînd cineva primește o lovitură puternică, cînd mănîncă cu lăcomie și cînd cască. ♦ Tranz. A-și întinde încheieturile și a le face să pîrîie. ♦ (Despre pepeni verzi) A pîrîi cînd sînt strînși în mîini. ♦ Tranz. A încerca un pepene pentru a vedea dacă este copt făcîndu-l să pîrîie în mîini. [Var.: trăsni vb. IV] – V. trăsni2.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A TROSNI ~esc intranz. A produce un trosnet; a face „trosc”. ~ din bici. Lemnele ~esc. /cf. a trăsni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
trosnì v. 1. a face sgomot: a trosni cu biciul; 2. se zice de sgomotul ce fac corpurile tari întinzându-se: oasele îi trosniau. [Variantă din trăsnì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRĂSNI2 vb. IV v. trosni.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRĂSNI2 vb. IV v. trosni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trăsni2 v vz trosni1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRĂSNI1 vb. IV v. trosni.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trosnésc (est) și -znésc (vest) v. intr. (var. din trăsnesc. Cp. cu troscăĭ). Pîrîĭ tare: mĭ-aŭ trosnit oasele cînd m’am întins, podu trosnea de greutatea carelor. Fac să pîrîĭe: îșĭ trosnea degetele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trosni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trosnesc, 3 sg. trosnește, imperf. 1 trosneam; conj. prez. 1 sg. să trosnesc, 3 să trosnească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trosni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trosnesc, imperf. 3 sg. trosnea; conj. prez. 3 să trosnească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trosni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trosnesc, imperf. 3 sg. trosnea; conj. prez. 3 sg. și pl. trosnească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
trosni
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
trosnesc, -neam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TROSNI vb. 1. a pârâi, (înv.) a prâsni. (Focul ~.) 2. v. pocni. 3. a pârâi, a pocni. (Îi ~ încheieturile.) 4. v. plesni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TROSNI vb. 1. a pîrîi, (înv.) a prîsni. (Focul ~.) 2. a pocni, (reg.) a troscăni. (~ din pistoale.) 3. a pîrîi, a pocni. (Îi ~ încheieturile.) 4. a plesni, a pocni. (~ din bici.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
trosni, trosnesc I. v. t. 1. a bate. 2. a fura. 3. a sparge o locuință. 4. (d. bărbați) a avea un contact sexual cu o femeie. II. v. r. a fi în stare de ebrietate, a se îmbăta.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
trosni, trosnescverb
- 1. (Despre lemne și despre obiecte de lemn) A produce un zgomot specific prin rupere, izbitură, crăpare, ardere etc.; a crăpa, a pocni, a plesni cu zgomot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- O creangă care trosnește ușor înfioară tot codrul. SADOVEANU, O. VII 332. DLRLC
- În sobă trosnesc lemnele prididite de para unui foc lacom. VLAHUȚĂ, O. A. 287. DLRLC
- Clopotnița trosnește, în stîlpi izbește toaca. EMINESCU, O. I 69. DLRLC
- Vîlvori de foc ieșeau pe gura vetrii și grinzile trosneau, scăpărînd țăndări înflăcărate. ODOBESCU, S. I 157. DLRLC
- Scoicile-ascultă în trupul pietrișului Cum trosnesc, trezindu-se, oasele Crișului care se-ndoaie. BENIUC, V. 100. DLRLC
- Satul trosnea de ger și de tăcere. PREDA, Î. 75. DLRLC
- diferențiere A produce un trosnet; a face „trosc”. NODEX
- 1.1. A avea răsunet, a deveni vestit, cunoscut. DLRLC
- S-ar fi cuvenit să facem niște întruniri, niște manifestații, să trosnească. PAS, Z. IV 224. DLRLC
-
- 1.2. A izbi cu zgomot, a lovi făcând zgomot. DLRLC
- Aud buzduganul trosnind în ușă. RETEGANUL, P. V 29. DLRLC
-
-
- 2. A pocni, a plesni din bici. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Iară cînd va avea biciul în mînă, și va trosni asupra vrăjmașilor săi, îi împietrește. ISPIRESCU, L. 215. DLRLC
- Grîu de vară făr' secară, Să răsară-n primăvară. Trosniți, măi! – Hăi, hăi! TEODORESCU, P. P. 139. DLRLC
-
- 3. A-i pârâi cuiva încheieturile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pieptul i se umflă, mîinile îi trosnesc. GALACTION, O. I 258. DLRLC
- Genunchii trosneau cînd încerca să-i miște. C. PETRESCU, Î. II 243. DLRLC
- 3.1. A-și întinde încheieturile și a le face să pârâie. DLRLC
- Inginerul hohoti, trosnindu-și degetele. C. PETRESCU, R. DR. 175. DLRLC
-
- 3.2. (Despre pepeni verzi copți) A pârâi când sunt strânși în palme. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Prinseră a ieși soldații... rupînd harbujii din vrej, trosnindu-și-i la ureche, în pumni, încercîndu-i de copți. CAMILAR, N. I 410. DLRLC
-
- A-i trosni (cuiva) fălcile, se spune când cineva primește o lovitură puternică, când mănâncă cu lăcomie și cu zgomot sau când cască cu poftă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cînd mănîncă, îi trosnesc fălcile. PANN, P. V. II 48. DLRLC
-
-
etimologie:
- trăsni DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX