10 definiții pentru zețuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZEȚUIRE, zețuiri, s. f. Acțiunea de a zețui și rezultatul ei; zețuit, culegere. – V. zețui.

zețuire sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: zețui] Adunare a literelor necesare (din casete) pentru tipărirea unui text și așezarea lor în culegar Si: culegere (4), zețuit.

zețuire s.f. (tipogr.) Acțiunea de a zețui și rezultatul ei. • pl. -i. /v. zețui.

ZEȚUIRE, zețuiri, s. f. Acțiunea de a zețui și rezultatul ei; zețuit, culegere. – V. zețui.

ZEȚUIRE s. f. Acțiunea de a zețui; culegere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zețuire s. f., g.-d. art. zețuirii; pl. zețuiri

zețuire s. f., g.-d. art. zețuirii; pl. zețuiri

zețuire s. f., g.-d. art. zețuirii; pl. zețuiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZEȚUIRE s. (TIPOGR.) compoziție, compunere, culegere, cules, zețuit. (~ unui text.)

Intrare: zețuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zețuire
  • zețuirea
plural
  • zețuiri
  • zețuirile
genitiv-dativ singular
  • zețuiri
  • zețuirii
plural
  • zețuiri
  • zețuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zețuire, zețuirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi zețui DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.