17 definiții pentru zbârnâitoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBÂRNÂITOARE ~ori f. 1) Fâșie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care, în bătaia vântului, zbârnâie; vâjâitoare. 2) Jucărie constând dintr-o scândurică subțire, legată la un capăt cu o sfoară, care, în timpul rotirii, zbârnâie. [Sil. -nâ-i-] /a zbârnâi + suf. ~toare

ZBÂRNÂITOR, -OARE, (1) zbârnâitori, -oare, adj., (2, 3) zbârnâitori, s. f. 1. Adj. Care zbârnâie. ♦ Fig. Sensibil, delicat, vibrant. 2. S. f. Fâșie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care zbârnâie în bătaia vântului. 3. S. f. Jucărie făcută dintr-o scândurică legată cu o sfoară și care, învârtită, produce un sunet specific. [Pr.: -nâ-i-] – Zbârnâi + suf. -tor.

ZBÂRNÂITOR, -OARE, (1) zbârnâitori, -oare, adj., (2, 3) zbârnâitori, s. f. 1. Adj. Care zbârnâie. ♦ Fig. Sensibil, delicat, vibrant. 2. S. f. Fâșie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care zbârnâie în bătaia vântului. 3. S. f. Jucărie făcută dintr-o scândurică legată cu o sfoară și care, învârtită, produce un sunet specific. [Pr.: -nâ-i-] – Zbârnâi + suf. -tor.

zbârnâitor, ~oare [At: DDRF / P: ~nâ-i~ / V: (reg) ~năietoare sf (S și: sbârnăietoare), ~năitor (S și: sbârnăitor) a, sf, zvânăitoare sf, zvârnăitoare sf / Pl: ~i, ~oare / E: zbârnâi + -tor] 1 a (D. insecte) Care produce un zgomot vibrant și continuu, caracteristic zborului Si: bâzâitor (1), (rar) zumzuitor, zumzăitor, (pop) bombănitor, zuzuitor (1). 2 a (D. obiecte, mai ales d. coarde, fus, motoare etc. în mișcare) Care produce prin vibrare un sunet caracteristic Si: (reg) zbângăit. 3 a (Fig) Sensibil (1). 4 sf Jucărie făcută dintr-o scândură mică legată cu o sfoară care, învârtită, produce un zgomot vibrant și continuu, caracteristic zborului (folosită pentru speriat păsările) Si: bâzâitoare (2), scârțâitoare, (pop) pârâitoare, (reg) moară, morișcă, zbângă (2), zbârnoaie (2), zvârnaică (1), zvârdină (6). 5 sf (Șîs ~oare de gândac) Jucărie făcută dintr-un cărăbuș sau dintr-o altă insectă (care face zgomot când zboară), imobilizat cu ajutorul unui ac și lăsat să zbârnâie în aer prin bătaia aripilor Si: (reg) moară, morișcă, sfârlează. 6 sf Fâșie de hârtie fixată de partea de sus a zmeului care produce un zgomot vibrant și continuu, caracteristic zborului, în bătaia vântului Si: vâjâitoare, (pop) pârâitoare, (reg) zbârnel (2), zbârnoaie (3), zvârnaică (2). 7 sf (Reg; pex) Zmeu (16). 8 sf (Reg) Praștie. 9 sf (Nob) Pieliță care se desprinde din jurul unghiei.

zbîrnîitor, -oare adj., s.f. 1 adj. (despre insecte) Care zbîrnîie. ♦ (despre obiecte care se deplasează, se învîrtesc) Care produce un sunet prelung, caracteristic. Se uită-n aer la un zmeu zbîrnîitor (ALECS.). ♦ Fig. Care este sensibil, delicat, vibrant. Ai atins coarda cea mai zbîrnîitoare a inimii mele (ALECS.). 2 s.f. Fîșie de hîrtie fixată în partea de sus a zmeului, care vibrează în bătaia vîntului. Nu mai vorbește decît de zbîrnîitori (CE. PETR.). 3 s.f. Jucărie făcută dintr-o scîndurică legată cu o sfoară, care, fiind învîrtită, zbîrnîie. ♦ Ext. Orice jucărie care produce un sunet specific, vibrant. • pl. -ori, -oare. /zbîrnîi + -tor.

ZBÎRNĂITOARE s. f. v. zbîrnîitoare.

ZBÎRNÎITOARE, zbîrnîitori, s. f. Fîșie de hîrtie care se.fixează în partea de sus a zmeului și care zbîrnîie în bătaia vîntului; vîjîitoare. Nu mai vorbește decît de zbîrnîitori, cumpănă, coadă, zmeie de una și de două coale. C. PETRESCU, Î. II 57. ♦ Jucărie făcută dintr-o scîndurică legată cu o sfoară și care, învîrtită în aer, produce o zbîrnîitură puternică. – Variantă: zbîrnăitoare (DONICI, la TDRG) s. f.

ZBÎRNÎITOARE, zbîrnîitori, s. f. Fîșie de hîrtie fixată de partea de sus a zmeului, pentru a o face să zbîrnîie în bătaia vîntului; vîjîitoare. ♦ Jucărie făcută dintr-o scîndurică legată cu o sfoară și care, învîrtită, produce un sunet specific. – Din zbîrnîi + suf. -(i)toare.

sbârnăitoare f. sfârlează ce sbârnăe.

zbîrnîitoáre f., pl. orĭ. Lucru care zbîrnîĭe, ca hîrtia care e lipită de sfoara care ține îndoită șindila orizontală superioară a zmeuluĭ. Șindila orizontală superioară a zmeuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zbârnâitoare (desp. -nâ-i-) s. f., g.-d. art. zbârnâitorii; pl. zbârnâitori

zbârnâitoare (-nâ-i-) s. f., g.-d. art. zbârnâitorii; pl. zbârnâitori

zbârnâitoare s. f., g.-d. art. sbârnâitorii; pl. zbârnâitori

zbârnâitor (desp. -nâ-i-) adj. m., pl. zbârnâitori; f. sg. și pl. zbârnâitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZBÂRNÂITOARE s. 1. (Olt. și Munt.) sfârlează. (~ făcută din cărăbuș.) 2. v. morișcă. 3. v. vâjâitoare.

ZBÎRNÎITOARE s. 1. (Olt. și Munt.) sfîrlează. (~ făcută din cărăbuș.) 2. morișcă, pîrîitoare, scîrțîitoare. (~ pentru alungat păsările din semănături.) 3. vîjîitoare, (pop.) pîrîitoare, (prin Ban.) zvîrnaică. (~ la zmeul de hîrtie.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

zbârnâitoare, zbârnâitoare s. f. 1. (er.) femeie care se manifestă zgomotos în timpul actului sexual. 2. (la sg.) gemetele și / sau țipetele scoase de femeie în timpul actului sexual. 3. armă de foc zgomotoasă.

Intrare: zbârnâitoare
zbârnâitoare substantiv feminin
  • silabație: zbâr-nâ-i-toa-re info
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbârnâitoare
  • zbârnâitoarea
plural
  • zbârnâitori
  • zbârnâitorile
genitiv-dativ singular
  • zbârnâitori
  • zbârnâitorii
plural
  • zbârnâitori
  • zbârnâitorilor
vocativ singular
plural
zbârnăitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbârnăitoare
  • zbârnăitoarea
plural
  • zbârnăitori
  • zbârnăitorile
genitiv-dativ singular
  • zbârnăitori
  • zbârnăitorii
plural
  • zbârnăitori
  • zbârnăitorilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbârnâitoare, zbârnâitorisubstantiv feminin

  • 1. Fâșie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care zbârnâie în bătaia vântului. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: vâjâitoare
    • format_quote Nu mai vorbește decît de zbîrnîitori, cumpănă, coadă, zmeie de una și de două coale. C. PETRESCU, Î. II 57. DLRLC
  • 2. Jucărie făcută dintr-o scândurică legată cu o sfoară și care, învârtită, produce un sunet specific. DEX '09 DLRLC NODEX
etimologie:
  • Zbârnâi + sufix -tor. DEX '09 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.