4 definiții pentru zbiciuit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBICIUÍ vb. IV. Tranz. (Reg.) A biciui. – Pref. s- + biciui.

ZBICIUÍ vb. IV. Tranz. (Reg.) A biciui. – Pref. s- + biciui.

biciui vb. IV. 1 tr., refl. A (se) lovi cu biciul sau cu un instrument similar; a flagela. Să-l biciuiască cu vine crude (DOS.). ♦ (tr.) A lovi cu ceva (subțire ca biciul), produdnd usturime. În fuga nebună ierburile îl biciuiau și i se încolăceau ca șerpii de picioare (GÎRL.). 2 tr. Fig. A critica, a satiriza fără cruțare. În aceste comedii, Caragiale biciuiește o concepție (IBR.). • prez.ind. -iesc, biciui, și (reg.) zbiciui vb. IV. /bici + -ui.

BICIUÍ, biciuiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) lovi cu biciul. ♦ Tranz. (Adesea fig.) A lovi cu ceva subțire ca biciul, producînd usturime. Ierburile îl biciuiau (GÎRLEANU). 2. Tranz. Fig. A critica, a satiriza fără cruțare. [Prez. ind. și bíciui.Var.: (reg.) zbiciuí vb. IV] – Din bici.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZBICIUÍ vb. v. biciui, șfichiui.

Intrare: zbiciuit
zbiciuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbiciuit
  • zbiciuitul
  • zbiciuitu‑
  • zbiciui
  • zbiciuita
plural
  • zbiciuiți
  • zbiciuiții
  • zbiciuite
  • zbiciuitele
genitiv-dativ singular
  • zbiciuit
  • zbiciuitului
  • zbiciuite
  • zbiciuitei
plural
  • zbiciuiți
  • zbiciuiților
  • zbiciuite
  • zbiciuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbiciui, zbiciuiescverb

etimologie:
  • Prefix s- + biciui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.