Definiția cu ID-ul 536530:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BICIUÍ, biciuiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) lovi cu biciul. ♦ Tranz. (Adesea fig.) A lovi cu ceva subțire ca biciul, producând usturime. Ierburile îl biciuiau (GÎRLEANU). 2. Tranz. Fig. A critica, a satiriza fără cruțare. [Prez. ind. și bíciui.Var.: (reg.) zbiciuí vb. IV] – Din bici.