VĂTUI², -IE, vătui, -ie, s. m. și f. Ied sau pui de iepure (până la un an). ♦ Piele (prelucrată) a puiului de căprioară. – Lat. *vituleus (<vitulus).

vătui¹ sm [At: (a. 1611) ȘTEFANELLI, D. C. 1 / V: (reg) ~tâi, vot~, băt~ / Pl: ~ / E: ml *vituleus (< vitulus) cf alb ftujë, vëtulë] 1 Ied. 2 Țap tânăr (mai ales în al doilea an de viață) Si: (reg) vătărog (2). 3 (Reg) Țap inapt pentru reproducere. 4 Piele (prelucrată) a puiului de căprioară. 5 (Reg) Noaten. 6 Berbec inapt pentru reproducere. 7 Pui de iepure (până la un an) Si: (reg) vătărog (4). 8 Iepuroi. 9 (Mun; fig) Șoarece mare. 10 Epitet pentru un copil. 11 Epitet pentru un tânăr (necăsătorit).

vătui¹ s.m. (zool.) 1 Ied sau pui de iepure (pînă la un an); (reg.) vătărog. ♦ Piele (prelucrată) a puiului de căprioară sau de capră. 2 Noaten. 3 Iepure pînă la un an. • pl. -ui. și (reg.) vătîi, votui s.m. /cuv. autoh.; cf. alb .ftujë, vëtulë.

VĂTUI², -IE, vătui, -ie, s. m. și f. Ied sau pui de iepure (până la un an). ♦ Piele (prelucrată) a puiului de căprioară. – Lat. vituleus (< vitulus).

VĂTUI², -IE, vătui, -ie, s. m. și f. 1. Ied (de uri an). Vede... căprioarele și ciutele, ieșite cu vătuii și cu vițeii în marginea luminișului. SADOVEANU, V. F. 39. De-acum mai mult... N-am să păstoresc mioare, Glas de clopot n-am s-ascult Și vătui pe coasta lată N-am să mîn eu niciodată! COȘBUC, P. II 172. ♦ Pielea prelucrată a puiului de căprioară. Un burduv de vătui. ȘEZ. III 8. 2. Pui de iepure (de șase pînă la opt luni); șoldan. Ei fugeau înainte, speriindu-se de orice zgomot, de orice șoaptă, de frunzele ce fîșiau pe cracă... de vătuiul ce zbughea din iarbă. ODOBESCU, S. I 91. De-abia o să-avem vreme pînă diseară să întoarcem doi-trei vătui. GHICA, S. 282.

VĂTUI ~ m. rar 1) Ied de un an. 2) Pui de iepure până la un an. /Cuv. de orig. traco-dacă

vătúĭ, – úĭe s. (din *vătulĭ, mrom. vetulĭu, alb. vetulĭ, d. vĭet, an [vgr. étos, an, lat. vetus, vétulus, vechĭ]. D. alb. vine ngr. vetúli, d. rom. vine rut. vatúlĭa, vatúĭka, pol. wetula. Cp. cu noatin și godac). Vechĭ (Ps. S.) Țap. (Bibl. 1688) Ĭed. Azĭ. Puĭ sugar de ĭepure (pe cînd șoldan e adult). – În Olt. vătăróg. V. lupeĭ și coteĭ.

vătâi sm vz vătui

vătâi sm vz vătui¹

votui sm vz vătui¹

vătîi s.m. v. vătui¹.

votui s.m. v. vătui¹.

vătuiu m. 1. ied de un an; 2. puiu de iepure: vătuiții ce sbughia din iarbă OD. [Lat. *VITULEUS (din VITULUS, vițel)].

vătui² (pop.) s. m., pl. vătui, art. vătuii

vătui¹ (pop.) s. m., pl. vătui, art. vătuii

vătui s. m., pl. vătui, art. vătuii

vătui (subst.)

vătuiu sb. m., -tuie sb. f.; -ui pl. m. și. f.

vătui (-i), s. m. – Animal (mai ales ied sau iepure) de un an. – Var. vătuiu, văitoi. Mr., megl. vitul’u. Lat. *vĭtŭleus (Weigand, Krit. Jb., XII, 98; Weigand, Jb., XVI, 230; Pușcariu 1867; REW 9406). Der. din lat. *haeduleus (Lexiconul de la Buda) sau din mag. fiatal „tînăr” (Cihac, II, 534) nu este probabilă. Se folosea mai demult ca adj., cf. Dosoftei, taur vătui „tăuraș”. Din rom. trebuie să provină alb. vëtulj(ë), rut. vatulja, vrtujka, pol. wetula (Candrea, Elementele, 405).

VĂTUI s. (ZOOL.) (Olt. și Ban.) vătărog. (~ul este iedul sau iepurele de circa un an.)

VĂTUI s. (ZOOL.) (Olt. și Ban.) vătărog. (~ este iedul sau iepurele de circa un an.)

vătui, vătui, s.m. (reg.) 1. ied de un an. 2. pui de iepure. 3. pielea prelucrată a puiului de căprioară.

vătúi, (vătuiu), s.m. (reg.) Ied (până la un an). ■ (top.)Vătuiasa, teren în Vișeul de Sus (Mihali, 2015: 170). – Cuv. autohton, cf. alb. vetul', din rad. i.-e. *uet, *uet-es- „an” (Russu, 1970: 212); lat. *vituleus (DER, DEX, MDA). ■ Cuv. rom. > ucr. vatulja, pol. wetula (Candrea, după DER; Scriban).

vătui, (vătuiu), s.m. – (reg.) Ied (până la un an). – Cuvânt autohton, cf. alb. vetul’, din rad. i.-e. *uet, *uet-es- „an” (Russu, 1970: 212); lat. *vituleus (< vitulus) (DER, DEX, MDA). Cuv. rom. > ucr. vatulja, pol. wetula (Candrea, cf. DER; Scriban).

vătui, (vătuiu), s.m. – Ied (până la un an). – Cuvânt autohton (Russu 1981, Brâncuși 1983); Lat. *vituleus (< vitulus) (DER, DEX).