18 definiții pentru vostru (pron.) vost


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÓSTRU, VOÁSTRĂ, voștri, voastre, pron. pos, adj. pron. pos. (De obicei precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”). I. Pron. pos. 1. (Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte, precum și numele acestora) Are o mașină ca a voastră. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indică soțul, soția, familia, rudele persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea, înlocuind și numele acestora) Când vin ai voștri acasă? 3. (Indică lucrurile personale, proprietatea, preocupările etc. persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea, înlocuind și numele acestora) Mă întorc la ale voastre. II. Adj. pron. pos. 1. Care se află în posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte, care este legat printr-o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte. Casa voastră. 2. Care este legat printr-o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte. Picioarele voastre. 3. Care este legat printr-o relație de dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte. Gazda voastră. Strămoșii voștri. 4. Care este spus, săvârșit de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul din care aceasta face parte. Acțiunea voastră. ♦ (Ca plural al modestiei) Cartea voastră. 5. (Cu valoare obiectivă) Vine în ajutorul vostru. 6. (Însoțește un termen reverențios de adresare) Domnia Voastră. [Var.: (reg.) vost, voástă pron. pos, adj. pron. pos.] – Lat. pop. voster (= vester), vostra.

vostru, voastră [At: PSALT. HUR. 51r/21 / V: (îvp) vost, voastă, vostă (Pl: voști, voaste, voaște, voste), (reg) voz (Pl: voji), (îvr) vostră, vroastră, vostruș / Pl: voștri, voastre, (pop) vostri, voaștre / E: ml voster (= vester), vostra] (Pronumele este precedat de arp „al”, „a”, „ai”, „ale”, adjectivul primește articolul posesiv genitival numai când este antepus substantivului, când determină un substantiv nearticulat sau când, între substantiv și adjectiv, au fost intercalate unul sau mai multe cuvinte) 1 pps Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte, înlocuind totodată și numele acestora Toate sunt ale voastre. 2 pps (Pop; lpl; îf masculină; adesea în construcții cu sens partitiv) Indică o colectivitate, familia, rudele apropiate ale persoanei căreia i se adresează cineva și ale unui grup din care aceasta face parte, înlocuind, totodată și numele acestora Ai voștri pleacă mâine? 3 pps (Lsg) Indică lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează cineva și ale unui grup din care aceasta face parte, înlocuind totodată și numele acestora Mai bine vă bucurați de ce-i al vostru. 4 pps (Lpl; îf feminină) Indică preocupările, părerile, obiceiurile etc. persoanei căreia i se adresează cineva și ale unui grup din care aceasta face parte, înlocuind totodată și numele acestora Vedeți-vă de ale voastre! 5 aps Care se află în posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte, care este legat printr-o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte Cărțile voastre. 6 aps Care este legat printr-o relație de apartenență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte Mâinile voastre. 7 aps Care este legat printr-o relație de dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte Părinții voștri. 8 aps (Cu valoare subiectivă) Care este spus, săvârșit de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul din care aceasta face parte Vă cunosc după faptele voastre. 9 aps (Cu valoare obiectivă) Vine în ajutorul vostru. 10 aps Însoțește un termen reverențios de adresare Majestatea voastră.

VÓSTRU, VOÁSTRĂ, voștri, voastre, pron. pos., adj. pos. (De obicei precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”). I. Pron. pos. 1. (Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte, precum și numele acestora) Are o mașină ca a voastră. 2. (Pop.; mai ales la m. pl.; indică soțul, soția, familia, rudele persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea, înlocuind și numele acestora) Când vin ai voștri acasă? 3. (Indică lucrurile personale, proprietatea, preocupările etc. persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea, înlocuind și numele acestora) Mă întorc la ale voastre. II. Adj. pos. 1. Care se află în posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte, care este legat printr-o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte. Casa voastră. 2. Care este legat printr-o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte. Picioarele voastre. 3. Care este legat printr-o relație de dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte. Gazda voastră. Strămoșii voștri. 4. Care este spus, săvârșit de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul din care face parte. Acțiunea voastră. ♦ (Ca plural al modestiei) Cartea voastră. 5. (Cu valoare obiectivă) Vine în ajutorul vostru. 6. (Însoțește un termen reverențios de adresare) Domnia-voastră. [Var.: (reg.) vost, voástă pron. pos., adj. pos.] – Lat. pop. voster (= vester), vostra.

VÓSTRU, VOÁSTRĂ, voștri, voastre, adj. pos. (Precedat de art. al, a, ai, ale, cînd are valoare pronominală propriu-zisă, cînd precedă substantivul sau cînd cuvîntul precedent nu are articol enclitic) 1. (Arată posesiunea; la singular indică posesorul multiplu și obiectul posedat unic, la plural indică atît posesorul cît și obiectul posedat multiplu) Care aparține persoanei căreia i se adresează cineva și unui grup din care face parte aceasta; care este legat printr-o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și grupul din care face parte aceasta. Pînă într-un an ați putea să aveți un chioșc al vostru. PAS, Z. I 167. Voi revedeți cîmpia iară Și cuiburile vonstre-n cring. COȘBUC, P. I 90. ♦ (Pronominal; eliptic) Ceea ce posedă persoana căreia i se adresează cineva (împreună cu grupul din care face parte aceasta). Dragi îmi sînteți, dar n-am ce vă face. Rămîneți cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-adaos decît inimă ușoară, ca să vă bucurați cu al vostru. SADOVEANU, B. 7. ◊ (Ideea de proprietate este atenuată, obiectul fiind o regiune, o țară etc.) Veți fi de-acum Ferice iară, Hai să vă duc L-a voastră țară. ALECSANDRI, T. I 466. (Pronominal) Ca toate mahalalele își avea și a voastră făpturile ei. PAS, Z. I 54. 2. (Arată apartenența la un grup) Din care face parte persoana căreia i se adresează cineva, la care aparține ea. Colectivul vostru și-a terminat planul înainte de termenul fixat. 3. Care se află în relații de rudenie, prietenie, ospitalitate, vecinătate etc. cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care face aceasta parte. Trece Nicu Meț! Vă dădeați sfoară unul altuia și vă-mbulzeați în stradă. Era prietenul vostru. PAS, Z. I 55. Iată ce-mi scrie frate-mieu și moșul vostru. CREANGĂ, P. 184. ◊ (Pronominal) Nerușinaților! vă mustrau ai voștri. PAS, Z. I 55. Și-am vrea și noi, și noi să știm, Că ne-or sta oasele-ntr-un loc, Că nu-și vor bate-ai voștri joc De noi, dacă murim. COȘBUC, P. I 208. Pururea în buza tunului. meniți poate a muri departe de ai voștri. NEGRUZZI, S. I 39. 4. Care ține de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul din care face parte această persoană; al persoanei căreia i se adresează cineva și al grupului din care aceasta face parte. Cu prostiile voastre îmi faceți capul călindar. SADOVEANU, M. C. 201. Cu străjuirea voastră era vai de pielea noastră! CREANGĂ, P. 269. A voastre vieți cu toate sînt ca undele ce curg. EMINESCU, O. 157. ♦ (Pronominal, n. pl.) Treburi, ocupații. Pe urmă, după ce trecea colțul, vă vedeați mai departe de ale voastre. PAS, Z. I 60.(Formează termeni de reverență cu substantivul anterior) Luminarea-voastră, De cînd cu păcatul cel de «Ad-hoc» n-am mai avut zi bună cu megieșiți meu. CREANGĂ, A. 158. Cu ajutorul lui dumnezeu și cu al sfinției-voastre... am izbutit, măicuță, să facem și acum pe cheful spînului. id. P. 227. ◊ (În formule glumețe) Alta nu mai știu nemica, întunecimea-voastră. CREANGĂ, P. 145. 6. (După prepozițiile și locuțiunile prepoziționale care cer genitivul) Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mîn. EMINESCU, O. I 59. – Variantă: (Transilv.) vost, voástă, voști, voaste (GOGA, P. 10, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 61), adj. pos.

VÓSTRU1 voástră (vóștri, voástre) pron. pos. (precedat de art. al, a, ai, ale înlocuiește numele obiectului posedat de persoana cărei i se adresează cineva și de grupul din care face parte). ◊ Ai voștri cei apropiați vouă. /<lat. voster

vostru (al) pr. ce ține de voi. [Lat. VESTRUM]. ║ m. pl. ai voștri, părinții voștri, compatrioții voștri, amicii voștri.

vostru, voástră, pron. posesiv de pers. II pl., pl. voștri, voastre (lat. vester, pop. vŏster; it. vostro, pv. cat. vostre, vfr. vostre, nfr. votre, sp. vuestro, pg. vosso). Pe care îl posedațĭ orĭ care vă posedă: cărțile voastre, părințiĭ voștri, țara voastră. Aĭ voștri, rudele, amiciĭ voștri. V. nostru.

VOST, VOÁSTĂ pron. pos., adj. pron. pos. v. vostru.

vost, voastă pps, aps vz vostru

VOST, VOÁSTĂ pron. pos., adj. pos. v. vostru.

VOST, VOÁSTĂ adj. pos. v. vostru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vóstru2 (al ~) pr. m. (prietenul nostru e medic, al vostru e profesor), pl. ai vóștri; g.-d. álor vóștri; f. a voástră, pl. ále voástre, g.-d. álor voástre

vóstru/al vóstru adj. m., pl. vóștri/ai vóștri, f. sg. voástră/a voástră, g.-d. voástre/a voástre, pl. voástre/ale voástre

vóstru (precedat de al) pr. m., pl. ai vóștri, g.-d. álor vóștri; f. sg. a voástră, pl. ále voástre, g.-d. álor voástre

voástră2 (a ~) v. vostru2 (al ~)

voástre1/ale voástre1 v. vóstru1/al vóstru

vóștri2 (ai ~) v. vóstru2 (al ~)

Intrare: vostru (pron.)
vostru1 (pron.) pronume posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P81)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • vostru
  • voastră
plural
  • voștri
  • voastre
genitiv-dativ singular
  • vostru
  • voastre
plural
  • voștri
  • voastre
vost1 (pron.) pronume posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P80)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • vost
  • voastă
plural
  • voști
  • voaste
genitiv-dativ singular
  • vost
  • voaste
plural
  • voști
  • voaste

vostru (pron.) vost

  • comentariu De obicei este precedat de un articol: „al”, „a”, „ai”, „ale”.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1. Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte, precum și numele acestora.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
    exemple
    • Are o mașină ca a voastră.
      surse: DEX '09
    • Dragi îmi sînteți, dar n-am ce vă face. Rămîneți cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-adaos decît inimă ușoară, ca să vă bucurați cu al vostru. SADOVEANU, B. 7.
      surse: DLRLC
    • Ca toate mahalalele își avea și a voastră făpturile ei. PAS, Z. I 54.
      surse: DLRLC
  • 2. popular mai ales la plural masculin Indică soțul, soția, familia, rudele persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea, înlocuind și numele acestora.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Când vin ai voștri acasă?
      surse: DEX '09
    • Nerușinaților! vă mustrau ai voștri. PAS, Z. I 55.
      surse: DLRLC
    • Și-am vrea și noi, și noi să știm, Că ne-or sta oasele-ntr-un loc, Că nu-și vor bate-ai voștri joc De noi, dacă murim. COȘBUC, P. I 208.
      surse: DLRLC
    • Pururea în buza tunului. meniți poate a muri departe de ai voștri. NEGRUZZI, S. I 39.
      surse: DLRLC
  • 3. Indică lucrurile personale, proprietatea, preocupările etc. persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea, înlocuind și numele acestora.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
    exemple
    • Pe urmă, după ce trecea colțul, vă vedeați mai departe de ale voastre. PAS, Z. I 60.
      surse: DLRLC

etimologie: