10 definiții pentru viermuială

Explicative DEX

VIERMUIALĂ, viermuieli, s. f. Viermuire. [Pr.: -mu-ia-] – Viermui + suf. -eală.

VIERMUIALĂ, viermuieli, s. f. Viermuire. [Pr.: -mu-ia-] – Viermui + suf. -eală.

viermuia sf [At: DDRF / Pl: ~ieli / E: viermui + -eală] 1 (Rar) Forfoteală de viermi (1) Si: (rar) viermuire (1). 2 Mișcare dezordonată și continuă a unui număr mare de ființe Si: viermăt (3), viermuire (2), (rar) mișuială, mișunare, viermar (3), viermărit (3).

viermuia s.f. Faptul de a viermui; viermuire. • pl. -ieli. /viermui + -eală.

VIERMUIALĂ, viermuieli, s. f. Faptul de a viermui; forfoteală, mișcare neîntreruptă; viermăt. Văzuse viermuiala trupurilor închircite pe podelele ca de cocină. PAS, L. I 319. Două ceasuri după răsăritul soarelui, era o viermuială în Amara, de parcă satul ar fi pornit să-și mute locul ca o șatră cînd s-a isprăvit popasul. REBREANU, R. II 172.

VIERMUIALĂ ~ieli f. Mișcare neîntreruptă și haotică; viermăt; foială; forfoteală. [G.-D. viermuielii] / a viermui + suf. ~eală

Ortografice DOOM

viermuia (desp. vier-) s. f., g.-d. art. viermuielii; pl. viermuieli

viermuia (vier-) s. f., g.-d. art. viermuielii; pl. viermuieli

viermuia s. f., g.-d. art. viermuielii; pl. viermuieli

Sinonime

VIERMUIA s. v. forfotă.

VIERMUIA s. agitație, animație, colcăială, foială, foire, forfotă, forfoteală, frămîntare, furnicare, mișcare, mișuială, mișunare, roială, viermuire, (reg.) fojgăială, vînzoală, (fam.) fîțîială, fîțîire, fîțîit, vînzoleală. (~ necontenită a mulțimii pe străzi.)

Intrare: viermuială
viermuială substantiv feminin
  • silabație: vier-mu- info
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viermuia
  • viermuiala
plural
  • viermuieli
  • viermuielile
genitiv-dativ singular
  • viermuieli
  • viermuielii
plural
  • viermuieli
  • viermuielilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

viermuia, viermuielisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a viermui; mișcare neîntreruptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Văzuse viermuiala trupurilor închircite pe podelele ca de cocină. PAS, L. I 319. DLRLC
    • format_quote Două ceasuri după răsăritul soarelui, era o viermuială în Amara, de parcă satul ar fi pornit să-și mute locul ca o șatră cînd s-a isprăvit popasul. REBREANU, R. II 172. DLRLC
etimologie:
  • Viermui + -eală. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „viermuială” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1