17 definiții pentru ciclon
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CICLON, cicloane, s. n. 1. Furtună puternică, cu deplasarea aerului în vârtejuri, însoțită de ploi torențiale și de descărcări electrice, specifică regiunilor tropicale; uragan, taifun. ♦ Regiune a sistemului baric în care presiunea scade de la periferie spre centru, iar masele de aer au o mișcare convergentă pe orizontală și ascendentă pe verticală. 2. Aparat pentru separarea particulelor materiale dintr-un gaz prin efectul forței centrifuge. – Din fr. cyclone.
ciclon sn [At: CARAGIALE, N. F. 82 / Pl: ~oane / E: fr cyclone] 1 Vânt puternic, cu deplasarea aerului în spirală, însoțit de ploi torențiale și de descărcări electrice, specific regiunilor tropicale Si: uragan, taifun. 2 Regiune a sistemului baric în care presiunea scade de la periferie spre centru, iar masele de aer au o mișcare convergentă. 3 Aparat pentru separarea particulelor materiale dintr-un gaz cu ajutorul forței centrifuge. 4 (Teh) Instalație pentru captarea și transportarea deșeurilor industriale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CICLON, cicloane, s. n. 1. Vânt puternic cu deplasarea aerului în spirală, însoțit de ploi torențiale și de descărcări electrice, specifice regiunilor tropicale; uragan, taifun. ♦ Regiune a sistemului baric în care presiunea scade de la periferie spre centru, iar masele de aer au o mișcare convergentă. 2. Aparat pentru separarea particulelor materiale dintr-un gaz cu ajutorul forței centrifuge. – Din fr. cyclone.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viorelgrosu
- acțiuni
CICLON, cicloane, s. n. Vînt puternic, însoțit de furtună și precipitații atmosferice, specific regiunilor tropicale; se manifestă prin vîrtejuri puternice formate în jurul unei regiuni cu presiune atmosferică scăzută. V. uragan. Foarte curînd, ca un ciclon izbucnit pe neașteptate, muntele începe să se ridice spre cer. BOGZA, O. 16. Tot mai des se-nalță-n zare trombe Și cicloane pîn’la ceruri sus, Cad apoi cu tunete de bombe Pe talazuri roșii în apus. BENIUC, V. 40. Ei, acolo la institut, știu tot ce se întîmplă pe tot pămîntul. Cum bate vîntul... cum plouă pe Mediterană... Cînd se apropie ciclonul în Pacific. SEBASTIAN, T. 33.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CICLON s.n. 1. Vînt puternic, cu furtună și vîrtejuri, care bîntuie în special în regiunile tropicale. 2. Aparat pentru separarea prafului din gaze cu ajutorul forței centrifuge. 3. Substanță toxică pe bază de acid cianuric, folosită pentru combaterea dăunătorilor în încăperi închise. [Pl. -oane, (s.m.) -ni. / < fr. cyclone, germ. Zyklon, cf. gr. kyklos – cerc].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CICLON s. n. 1. regiune în care presiunea atmosferică scade de la periferie spre centru și masele de aer au mișcare convergentă, producând vânt puternic, cu vârtejuri sau zăpezi, în regiunile tropicale. ◊ vânt foarte violent, uragan. 2. aparat pentru separarea particulelor materiale (semințe, pleavă, praf) din aer cu ajutorul forței centrifuge. 3. substanță toxică pe bază de acid cianuric, pentru combaterea dăunătorilor în încăperi închise. (< fr. cyclone)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CICLON ~oane n. 1) Vânt foarte puternic, caracteristic, mai ales, zonelor tropicale, cu mișcare giratorie a aerului, însoțit de ploi torențiale; taifun; uragan. 2) Aparat pentru separarea particulelor dispersate în aer sau într-un gaz cu ajutorul forței centrifuge. /<fr. cyclone
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciclon n. uragan care pornește în vârtejuri repezi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ciclón n., pl. oane (fr. cyclone, d. engl. cyclone, care e vgr. kyklôn, part. prezent d. kyklûn, a aduna în cerc). Uragan cu vîrtejurĭ care se iscă în Antile și străbate Atlanticu întreg. V. tifon 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciclon (desp. ci-clon) s. n., pl. cicloane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciclon (ci-clon) s. n., pl. cicloane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciclon s. n. (sil. -clon), pl. cicloane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciclon, pl. cicloane
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CICLON s. (MET.) taifun, uragan. (~ul bate mai ales în regiunile tropicale.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CICLON s. (MET.) taifun, uragan. (~ bate mai ales în regiunile tropicale.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CICLON (< fr. {i}; {s} gr. kyklos „cerc”) s. n. 1. (METEOR.) Formă negativă a reliefului cîmpului baric, cu diametrul de cîteva mii de km, în care presiunea scade de la periferie spre centru și masele de aer au o mișcare convergentă pe orizontală și predominant ascendentă pe verticală. Structura sa este asimetrică cu un sector cald mai îngust, unul rece mai dezvoltat, un front cald în partea anterioară și unul rece în cea posterioară, ceea ce face ca să predomine timpul închis cu precipitații și vînturi puternice; cîmp de joasă presiune. Ex.: c. australian (în partea de N a Australiei în timpul verii australe) și c. tropical (în zona frontului tropical, 5-25 °C lat. N și S). ♦ Furtună puternică, cu deplasarea aerului în vîrtejuri, însoțită de ploi și descărcări electrice puternice. V. taifun, uragan. 2. (TEHN.) Aparat pentru separarea particulelor materiale din aer sau din gaze prin efectul forței centrifuge.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ciclon s. n. sg. (tox.) feniciclidină.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: ci-clon
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DN | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciclon, cicloanesubstantiv neutru
- 1. Furtună puternică, cu deplasarea aerului în vârtejuri, însoțită de ploi torențiale și de descărcări electrice, specifică regiunilor tropicale. DEX '09 DLRLC DN
- Foarte curînd, ca un ciclon izbucnit pe neașteptate, muntele începe să se ridice spre cer. BOGZA, O. 16. DLRLC
- Tot mai des se-nalță-n zare trombe Și cicloane pîn’la ceruri sus, Cad apoi cu tunete de bombe Pe talazuri roșii în apus. BENIUC, V. 40. DLRLC
- Ei, acolo la institut, știu tot ce se întîmplă pe tot pămîntul. Cum bate vîntul... cum plouă pe Mediterană... Cînd se apropie ciclonul în Pacific. SEBASTIAN, T. 33. DLRLC
- 1.1. Regiune a sistemului baric în care presiunea scade de la periferie spre centru, iar masele de aer au o mișcare convergentă pe orizontală și ascendentă pe verticală. DEX '09 MDN '00
-
- 2. Aparat pentru separarea particulelor materiale dintr-un gaz prin efectul forței centrifuge. DEX '09 DN
- 3. Substanță toxică pe bază de acid cianuric, folosită pentru combaterea dăunătorilor în încăperi închise. DN
etimologie:
- cyclone DEX '09 DEX '98 DN