12 definiții pentru ușuratic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UȘURÁTIC, -Ă, ușuratici, -ce, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de seriozitate (mai ales din punct de vedere moral); nesocotit; flușturatic, frivol. – Ușor2 + suf. -atic.

UȘURÁTIC, -Ă, ușuratici, -ce, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de seriozitate (mai ales din punct de vedere moral); nesocotit; flușturatic, frivol. – Ușor2 + suf. -atic.

UȘURÁTIC, -Ă, ușuratici, -e, adj. Lipsit de seriozitate, fără minte; nesocotit, flușturatic, frivol. Cît de ușuratică mă crezi! CAMIL PETRESCU, T. II 55. Eram siguri că avem să-i găsim... fiindcă Panaiot, om ușuratic din fire, făcea cheltuieli nebunești. SLAVICI, N. II 341.

UȘURÁTIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial (despre persoane) Care privește la toate cu ușurință; lipsit de seriozitate; frivol. /ușor + suf. ~atic

ușuratic a. ușurel: mintea sa atât de ușuratică BĂLC.

ușurátic, -ă adj. Ușurel, frivol: om ușuratic. Adv. A judeca ușuratic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ușurátic adj. m., pl. ușurátici; f. ușurátică, pl. ușurátice

ușurátic adj. m., pl. ușurátici; f. sg. ușurátică, pl. ușurátice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UȘURÁTIC adj. v. neserios.

UȘURATIC adj. flușturatic, fluturatic, frivol, neserios, vînturatic, zvînturat, zvînturatic, (livr.) futil, (pop.) spulberatic, (reg.) zărpălatic, zburatic, zburdalnic, (Mold.) sprințar, zbrehui, (înv.) vînturos. (Un bărbat ~.)

Intrare: ușuratic
ușuratic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ușuratic
  • ușuraticul
  • ușuraticu‑
  • ușuratică
  • ușuratica
plural
  • ușuratici
  • ușuraticii
  • ușuratice
  • ușuraticele
genitiv-dativ singular
  • ușuratic
  • ușuraticului
  • ușuratice
  • ușuraticei
plural
  • ușuratici
  • ușuraticilor
  • ușuratice
  • ușuraticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ușuratic

  • 1. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de seriozitate (mai ales din punct de vedere moral).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: flușturatic frivol neserios nesocotit antonime: serios 2 exemple
    exemple
    • Cît de ușuratică mă crezi! CAMIL PETRESCU, T. II 55.
      surse: DLRLC
    • Eram siguri că avem să-i găsim... fiindcă Panaiot, om ușuratic din fire, făcea cheltuieli nebunești. SLAVICI, N. II 341.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ușor (1.) + sufix -atic.
    surse: DEX '09 DEX '98