opțiuni
  • info

8 definiții pentru tărâțare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂRÂȚARE, tărâțări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a se tărâța și rezultatul ei; cojire, jupuire. – V. tărâța.

TĂRÂȚARE, tărâțări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a se tărâța și rezultatul ei; cojire, jupuire. – V. tărâța.

tărâțare sf [At: PISCUPESCU, O. 261/9 / Pl: ~țări / E: tărăță] 1 (Îrg) Cojire a pielii Si: jupuire, (îvr) tărâțătură, tărâțeală. 2 (Reg; rar) Fărâmițare a lemnelor.

TĂRÎȚARE, tărîțări, s. f. Cojire, jupuire. Furia căldurii... trupului scade și să alină cu ieșirea petelor și... să potolește de tot cu jupuirea și tărîțarea lor. PISCUPESCU, O. 261.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tărâțare (pop.) s. f., g.-d. art. tărâțării; pl. tărâțări

tărâțare (pop.) s. f., g.-d. art. tărâțării; pl. tărâțări

tărâțare s. f., g.-d. art. tărâțării; pl. tărâțări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂRÂȚARE s. v. cojire, descuamare, descuamație, jupuire.

tărîțare s. v. COJIRE. DESCUAMARE. JUPUIRE.

Intrare: tărâțare
tărâțare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărâțare
  • tărâțarea
plural
  • tărâțări
  • tărâțările
genitiv-dativ singular
  • tărâțări
  • tărâțării
plural
  • tărâțări
  • tărâțărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tărâțare, tărâțărisubstantiv feminin

  • 1. popular Acțiunea de a se tărâța și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cojire descuamare descuamație jupuire
    • format_quote Furia căldurii... trupului scade și să alină cu ieșirea petelor și... să potolește de tot cu jupuirea și tărîțarea lor. PISCUPESCU, O. 261. DLRLC
etimologie:
  • vezi tărâța DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.