opțiuni
  • info
10 definiții pentru tărcătură

Explicative DEX

TĂRCĂTURĂ, tărcături, s. f. (Reg.) Combinație nereușită de culori; împestrițătură; (concr.) obiect tărcat. – Tărca + suf. -ătură.

TĂRCĂTURĂ, tărcături, s. f. (Reg.) Combinație nereușită de culori; împestrițătură; (concr.) obiect tărcat. – Tărca + suf. -ătură.

tărcătură [At: LB / Pl: ~ri / E: tărca + ~(ă)tură] (Reg) 1 Combinație (nereușită) de culori. 2 (Ccr) Obiect tărcat (1) Si: (reg) pestrițătură.

TĂRCĂTURĂ, tărcături, s. f. Combinație nereușită de culori; pestrițătură; (concretizat) obiect tărcat.

tărcătúră f., pl. ĭ (d. tarcat). Lucru tarcat.

Ortografice DOOM

tărcătură (reg.) s. f., g.-d. art. tărcăturii; pl. tărcături

tărcătură (reg.) s. f., g.-d. art. tărcăturii; pl. tărcături

tărcătură s. f., g.-d. art. tărcăturii; pl. tărcături

Sinonime

TĂRCĂTURĂ s. v. bălțătură.

TĂRCĂTURĂ s. bălțătură, împestrițătură, pestrițătură.

Arhaisme și regionalisme

tărcătură, tărcături, s.f. (reg.) 1. combinație nereușită de culori; împestrițătură. 2. obiect tărcat.

Intrare: tărcătură
tărcătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărcătură
  • tărcătura
plural
  • tărcături
  • tărcăturile
genitiv-dativ singular
  • tărcături
  • tărcăturii
plural
  • tărcături
  • tărcăturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tărcătură, tărcăturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Tărca + -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.