11 definiții pentru pestrițătură
din care- explicative (3)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PESTRIȚĂTURĂ, pestrițături, s. f. (Rar) Amestec, îmbinare de elemente eterogene, de culori nepotrivite. – Pestriț + suf. -ătură.
PESTRIȚĂTURĂ, pestrițături, s. f. (Rar) Amestec, îmbinare de elemente eterogene, de culori nepotrivite. – Pestriț + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
pestrițătură af [At: CARAGIALE, O. III, 30 / Pl: ~ri / E: pestriț + -ătură] 1 (Rar) Îmbinare de lucruri nepotrivite Si: bălțătură. 2 Pestriciune (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PESTRIȚĂTURĂ, pestrițături, s. f. Amestecătură nepotrivită de culori, varietate de culori care nu se potrivesc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pestrițătură (rar) s. f., g.-d. art. pestrițăturii; pl. pestrițături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pestrițătură (rar) s. f., g.-d. art. pestrițăturii; pl. pestrițături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pestrițătură s. f., g.-d. art. pestrițăturii; pl. pestrițături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PESTRIȚĂTURĂ s. v. bălțătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PESTRIȚĂTURĂ s. v. lentigo, pistrui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PESTRIȚĂTURĂ s. bălțătură, împestrițătură, tărcătură. (O ~ de culori.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pestrițătură s. v. PISTRUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
PESTRIȚĂTURĂ. Subst. Pestrițătură (rar), tărcătură; împestrițare; împestrițătură, învîrstare. Adj. Pestriț, pestricior (dim., pop.), pestricel (rar), pestricuț (rar), pestrișor (reg.), pestrițat (rar), împestrițat, pestricat (înv.), mistrui (pop.), smălțuit, pistrui (rar), pistruiat, pepit, dungat, vărgat, vărgățel (dim., pop.), învîrstat, tărcat, pătat, pag, bălțat, florean (rar); griv (pop.), grivei (reg.), Vb. A (se) împestrița, a pestrița (rar), a (se) pistruia, a popistra (reg.), a smălțui (fig.), a smălța (rar), a dunga, a vărga, a învîrsta, a tărca. V. amestec, diversitate.
- sursa: DAS (1978)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pestrițătură, pestrițăturisubstantiv feminin
- 1. Amestec, îmbinare de elemente eterogene, de culori nepotrivite. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: amestec bălțătură tărcătură împestrițătură
etimologie:
- Pestriț + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09