5 definiții pentru turment
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
turment sn [At: HELIADE, O. I, 295 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~e / E: fr tourment] (Liv) Tortură (fizică sau morală) Si: chin, suferință.
TURMENT s.n. (Liv.) Chin, zbucium; durere cumplită. [< fr. tourment].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURMENT s. n. chin, zbucium; durere cumplită. (< fr. tourment, lat. tourmentum)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
turmentă sf vz turment
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
turment s. n., pl. turmente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: turment
turment substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
turmentă substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
turment, turmentesubstantiv neutru
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.