14 definiții pentru tufan
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TUFAN, tufani, s. m. 1. Specie de stejar (Quercus pubescens). 2. Tufar. 3. (Pop.) Ciomag, bâtă. – Tufă + suf. -an.
TUFAN, tufani, s. m. 1. Specie de stejar (Quercus pubescens). 2. Tufar. 3. (Pop.) Ciomag, bâtă. – Tufă + suf. -an.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tufan [At: GORJAN, H. I, 20/35 / Pl: ~i sm, ~e sn / E: tufă + -an] 1 sm (Pop) Tufar (1). 2 sm Stejar (Quercus pubescens). 3 sm Stejar (Quercus petraea). 4 sm Stejar (Quercus sessiliflora). 5 sm Stejar (Quercus conferta). 6 sm Stejar (Quercus lanuginosa). 7 sm Stejar (Quercus robur). 8 sm (Îrg) Buștean scurt de stejar. 9 sm (Pop; fig) Copil nelegitim Si: bastard, (reg) tufar (3), tufăriș (6), tufean, tufiș (6), tufoi (5). 10 sn (Reg) Bucată de lemn Si: bâtă, ciomag, (reg) tufă (25). 11 sn (Reg) Horă nedefinită mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TUFAN, tufani, s. m. 1. Specie de stejar cu lujeri și frunze păroase (Quercus pubescens); tufă (3). Lîngă porumb, un tufan bătrîn și încîlcit lăsa o umbră deasă, neagră. PREDA, Î. 149. Găsești cîte o mică dumbravă de vechi tufani sub care se adăpostesc turmele de oi la poale, iar mii și mii de cuiburi de ciori printre crăcile copacilor. ODOBESCU, S. III 17. Tufani, paltini, ghindari se îngroziră foarte. ALEXANDRESCU, M. 294. 2. Arbust, copăcel; tufar. Pădurea era cam rară, mai mult tufani decît copaci mari. CONTEMPORANUL, VIII 299. Pădurea măruntă de tufani și mărăcini se află la răsărit. I. IONESCU, M. 634. 3. Băț, ciomag, bîtă (dintr-un trunchi gros de copac). Să-i lungească pă spinare un tufan de patru ani, măsurînd-o cu acesta de vreo șaptezeci de ori. GORJAN, H. I 20. Turcul zice «aman, aman», Eu îi trag cu ăl tufan. TEODORESCU, P. P. 300.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TUFAN ~i m. Arbore înrudit cu stejarul, dar cu frunze mai lungi. /tufă + suf. ~an
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tufan m. specie de stejar (numit și tufă albă sau râioasă) prin pădurile și tufișurile dealurilor (Quercus pubescens).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tufán m. (d. tufă). Un fel de stejar numit și gorun (quercus pedunculata) și tufă (quercus pubéscens); stejar de la 15 anĭ în sus pînă la cel secular. Buștean de stejar scurt (Bz.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tufan s. m., pl. tufani
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tufan s. m., pl. tufani
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tufan s. m., pl. tufani
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TUFAN s. (BOT.; Quercus pubescens) (reg.) tufă, (Transilv.) șledun.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TUFAN s. v. bâtă, ciomag, gorun, măciucă, tufar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TUFAN s. (BOT.; Quercus pubescens) (reg.) tufă, (Transilv.) șledun.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tufan s. v. BÎTĂ. CIOMAG. GORUN. MĂCIUCĂ. TUFAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
tufan, tufani s. m. persoană nepricepută / ignorantă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tufan, tufanisubstantiv masculin
- 1. Specie de stejar (Quercus pubescens). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lîngă porumb, un tufan bătrîn și încîlcit lăsa o umbră deasă, neagră. PREDA, Î. 149. DLRLC
- Găsești cîte o mică dumbravă de vechi tufani sub care se adăpostesc turmele de oi la poale, iar mii și mii de cuiburi de ciori printre crăcile copacilor. ODOBESCU, S. III 17. DLRLC
- Tufani, paltini, ghindari se îngroziră foarte. ALEXANDRESCU, M. 294. DLRLC
-
-
- Pădurea era cam rară, mai mult tufani decît copaci mari. CONTEMPORANUL, VIII 299. DLRLC
- Pădurea măruntă de tufani și mărăcini se află la răsărit. I. IONESCU, M. 634. DLRLC
-
-
- Să-i lungească pă spinare un tufan de patru ani, măsurînd-o cu acesta de vreo șaptezeci de ori. GORJAN, H. I 20. DLRLC
- Turcul zice «aman, aman», Eu îi trag cu ăl tufan. TEODORESCU, P. P. 300. DLRLC
-
etimologie:
- Tufă + sufix -an. DEX '98 DEX '09