12 definiții pentru troică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÓICĂ, troici, s. f. Sanie rusească la care sunt înhămați trei cai unul lângă altul. ♦ Fig. Grup format din trei personalități. – Din rus. trojka.

troică sf [At: ALEXI, W. / V: (reg) trui~ / Pl: ~ici / E: rs тройка] 1 Sanie (rusească) la care sunt înhămați trei cai unul lângă altul. 2 (Pop; îlav) În ~ Câte trei în linie (la ham). 3 (Mun) Căruță cu două roți, trasă de un singur cal Si: (reg) șaretă. 4 (Fam; fig) Grup format din trei personalități.

TRÓICĂ, troici, s. f. Sanie rusească la care sunt înhămați trei cai unul lângă altul. ◊ Fig. Grup format din trei personalități. – Din rus. trojka.

TRÓICĂ, troici, s. f. Sanie sau trăsură la care sînt înhămați trei cai unul lîngă altul. ◊ Expr. (Despre cai) În troică = înhămați cîte trei în linie. Sînt zilele luncilor de argint, și a podurilor de cleștar, și a căilor lucii pe care lunecă sănii cu cai în troică. SADOVEANU, N. P. 277.

TRÓICĂ s. f. 1. sanie rusească cu trei cai. 2. convenție constituită din trei state. 3. asociație (politică) între trei entități. (< rus. troika)

tróică s. f. (cuv. rus.; pol.) ♦ 1. Convenție interstatală constituită de Olanda, Portugalia și Luxemburg v. Ad. 6 VIII 91 p. 6. ♦ 2. Orice asociere (politică) între trei entități ◊ „Un grup de conspiratori [...] Printre ei se află troika Armată, KGB, Interne.” Ad. 21 VIII 91 p. 1; v. și Cotid. 11 IX 91 p. 2 [scris și troika] (cf. fr. troïka; I. Preda în LR XLI 1112 p. 586; DEX – alt sens)

TRÓICĂ ~ce f. Sanie cu trei cai, înhămați unul lângă altul. /<rus. troika

tróĭcă f., pl. ĭ (rus. troĭka, adică „cu treĭ caĭ”). Căruță saŭ trăsură cu treĭ caĭ. Munt. est. Căruță cu doŭă roate și cu un cal (numită și truĭcă).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tróică (troi-) s. f., g.-d. art. tróicii; pl. tróici

tróică s. f. (sil. troi-), g.-d. art. tróicii; pl. tróice


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tróică (-ci), s. f. – Sanie rusească cu trei cai. Rus. troĭka.

Intrare: troică
troică1 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: troi-că info
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • troică
  • troica
plural
  • troici
  • troicile
genitiv-dativ singular
  • troici
  • troicii
plural
  • troici
  • troicilor
vocativ singular
plural
troică2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • troică
  • troica
plural
  • troice
  • troicele
genitiv-dativ singular
  • troice
  • troicei
plural
  • troice
  • troicelor
vocativ singular
plural

troică

  • 1. Sanie rusească la care sunt înhămați trei cai unul lângă altul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • 1.1. expresie În troică = înhămați câte trei în linie.
      exemple
      • Sînt zilele luncilor de argint, și a podurilor de cleștar, și a căilor lucii pe care lunecă sănii cu cai în troică. SADOVEANU, N. P. 277.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat Grup format din trei personalități.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Convenție constituită din trei state.
    surse: MDN '00
  • 3. Asociație (politică) între trei entități.
    surse: MDN '00

etimologie: