10 definiții pentru trefilare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TREFILARE, trefilări, s. f. Acțiunea de a trefila și rezultatul ei; trefilat. – V. trefila.
TREFILARE, trefilări, s. f. Acțiunea de a trefila și rezultatul ei; trefilat. – V. trefila.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trefilare sf [At: IOANOVICI, TEHN. 60 / Pl: ~lări / E: trefila] Trecere forțată a unui material metalic printr-o filieră, pentru a obține sârmă Si: trefilat1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TREFILARE s. f. Acțiunea de a trefila.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TREFILARE s.f. Acțiunea de a trefila; trefilat; etirare. [< trefila].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
trefilare s. f. Trecere forțată a unui metal printr-o filieră, pentru a obține sârmă ◊ „Ea lucrează cu succes pe un grup de șase mașini de trefilare [...]” Sc. 18 II 80 p. 2. ◊ „Noutatea produsului [...] constă în posibilitatea trefilării firului [...] la diametre mult mai mici.” R.l. 14 IX 84 p. 5 (din trefila; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trefilare s. f., g.-d. art. trefilării; pl. trefilări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trefilare s. f., g.-d. art. trefilării; pl. trefilări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trefilare s. f., g.-d. art. trefilării; pl. trefilări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TREFILARE s. (TEHN.) etirare, tragere, trefilat. (~ sârmei.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TREFILARE s. (TEHN.) etirare, tragere, trefilat. (~ sîrmei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
trefilare, trefilărisubstantiv feminin
etimologie:
- trefila DEX '09 DEX '98 DN