12 definiții pentru traglă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

traglă sf [At: MARIAN, S. R. II, 172 / V: (reg) ~ahlă, trâg~ / Pl: ~le, (reg) trăgle, trăgile / E: ns cf tragă1] 1 (Mol) Cobilă la plug Si: (reg) trăgoi. 2-3 (Reg) Tragă1 (3, 182). 4 (Reg; îf trahlă) Suport care se așază pe dricurile camlui când se transportă fânul. 5 (Mol) Cociorvă1 (1). 6 (Reg) Instrument de lemn asemănător cu o traglă1 (5), folosit la curățat zăpada. 7 (Reg) Unealtă de lemn cu care se strânge urda din zerul fiert. 8 (Mol) Unealtă utilizată la pescuit, alcătuită dintr-o scândură și o stinghie pe care se bate cu piciorul ca pe o pedală, pentru a alunga peștii ascunși sub pietre. 9 (Reg) Targă (4). 10 (Îvr) Lectică.

TRAGLĂ, tragle, s. f. 1. Tragă (1). Gunoiul... se scoate... cu ajutorul unei unelte numite traglă sau tragă. PAMFILE, A. R. 145. Apoi, de-a dura pe umere, în spate, pe tragle, în tărăboanțe, se îndreptau spre beciuri. HOGAȘ, DR. II 40. 2. (Transilv.) Un fel de sanie folosită la căratul fînului. 3. Unealtă cu coadă lungă pentru scos jarul și cenușa din sobă sau din cuptor; cociorvă. 4. Unealtă alcătuită dintr-o scîndură și o stinghie pe care se bate cu piciorul ca pe o pedală, pentru a speria peștele de pe sub pietre. Pe Bistrița de la Piatra în jos se întrebuințează un fel de tălchig numit traglă. ANTIPA, P. 110. – Variantă: trahlă (PAMFILE, A. R. 161) s. f.

TRAGLĂ, tragle, s. f. 1. Targă de lemn folosită pentru cărat diferite lucruri. ♦ (Reg.) Un fel de sanie folosită la căratul fînului. 2. Unealtă pentru adunat paiele la stog și pentru curățat aria de gunoi. ♦ Unealtă cu coada lungă pentru scos jarul și cenușa din sobă sau din cuptor. 3. Unealtă alcătuită dintr-o scîndură și o stinghie pe care se bate cu piciorul ca pe o pedală, pentru a speria peștele de sub pietre. – V. tragă.

traglă f. Mold. cobila plugului. [Slovean TRAGLĬE (v. targă)].

tráglă și (Trans.) tráhlă f., pl. e (nsl. traglje, ung. taraglya, d. germ. trage, targă, contaminat de tragă). Mold. Tragă, tîrlie. Mold. nord. Ĭepe (de dus plugu pe drum). V. ĭapă.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRAGLĂ s. v. cobilă, scâlcează.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

traglă, tragle, s.f. (reg.) 1. cobila plugului. 2. cociorvă. 3. targă. 4. lectică, litieră.

Intrare: traglă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • traglă
  • tragla
plural
  • tragle
  • traglele
genitiv-dativ singular
  • tragle
  • traglei
plural
  • tragle
  • traglelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trahlă
  • trahla
plural
  • trahle
  • trahlele
genitiv-dativ singular
  • trahle
  • trahlei
plural
  • trahle
  • trahlelor
vocativ singular
plural
trâglă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

traglă, traglesubstantiv feminin

  • 1. Tragă. DLRLC
    sinonime: tragă
    • format_quote Gunoiul... se scoate... cu ajutorul unei unelte numite traglă sau tragă. PAMFILE, A. R. 145. DLRLC
    • format_quote Apoi, de-a dura pe umere, în spate, pe tragle, în tărăboanțe, se îndreptau spre beciuri. HOGAȘ, DR. II 40. DLRLC
    • diferențiere Unealtă pentru adunat paiele la stog și pentru curățat aria de gunoi. DLRM
  • 2. regional Un fel de sanie folosită la căratul fînului. DLRLC
  • 3. Unealtă cu coadă lungă pentru scos jarul și cenușa din sobă sau din cuptor. DLRLC
    sinonime: cociorvă
  • 4. Unealtă alcătuită dintr-o scîndură și o stinghie pe care se bate cu piciorul ca pe o pedală, pentru a speria peștele de pe sub pietre. DLRLC
    • format_quote Pe Bistrița de la Piatra în jos se întrebuințează un fel de tălchig numit traglă. ANTIPA, P. 110. DLRLC
  • 5. Targă de lemn folosită pentru cărat diferite lucruri. DLRM
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.