opțiuni
  • info

8 definiții pentru tivire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIVIRE, tiviri, s. f. Acțiunea de a tivi și rezultatul ei; tivitură. – V. tivi.

TIVIRE, tiviri, s. f. Acțiunea de a tivi și rezultatul ei; tivitură. – V. tivi.

tivire [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: tivi1] 1 Coasere a unui tiv (1) Si: tiveală (1), tivit1 (1), tivitură (2), (reg) tighelire (3), tighelit1 (5). 2 (Pan; șfg) împrejmuire a unui obiect, a unei suprafețe etc. cu un chenar sau cu o dungă de o altă culoare Si: conturare, încadrare, tivit1 (2). 3 (Reg) Îndreptare cu ferăstrăul a marginilor scândurilor brute Si: (reg) tivit1 (3). 4 (Reg) Rotunjire a capătului unui trunchi2 cu toporul Si: (reg) tivit1 (4). 5 (Reg) Tragere a unei brazde de jur împrejurul unui loc arat Si: (reg) tivit1 (5).

TIVIRE, tiviri, s. f. Acțiunea de a tivi1 și rezultatul ei.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tivire s. f., g.-d. art. tivirii; pl. tiviri

tivire s. f., g.-d. art. tivirii; pl. tiviri

tivire s. f., g.-d. art. tivirii; pl. tiviri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TIVIRE s. 1. tivit. (~ unei fuste.) 2. (IND.) refecare. (~ lemnului.)

TIVIRE s. tivit.

Intrare: tivire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tivire
  • tivirea
plural
  • tiviri
  • tivirile
genitiv-dativ singular
  • tiviri
  • tivirii
plural
  • tiviri
  • tivirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tivire, tivirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi tivi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.