6 definiții pentru tivit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIVÍT1 s. n. Faptul de a tivi; tivire. – V. tivi.

TIVÍT1 s. n. Faptul de a tivi; tivire. – V. tivi.

tivit1 sn [At: CADE / Pl: ~uri / E: tivi1] 1-5 Tivire (1-5).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: tivit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tivit
  • tivitul
  • tivitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • tivit
  • tivitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tivit (s.n.)

  • 1. Faptul de a tivi.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: tivire

etimologie:

  • vezi tivi
    surse: DEX '98 DEX '09