26 de definiții pentru terfelog târfălog terfeloagă țerfelog tărfălog


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERFELÓG, terfeloage, s. n. Registru, catastif, carte (veche, ruptă, zdrențuită și murdară). [Var.: terfeloágă s. f.] – Terfeli + suf. -og.

TERFELÓG, terfeloage, s. n. Registru, catastif, carte (veche, ruptă, zdrențuită și murdară). [Var.: terfeloágă s. f.] – Terfeli + suf. -og.

terfelog [At: (a. 1714) IORGA, S. D. VI, 151 / V: (reg) tărfăl~, târfăl~, trifăl~, țer~ sn, tărfăloagă, târfăloagă, târfloagă, târloagă, ~făloagă, ~oa sf / Pl: ~oage sn, ~ogi sm / E: terfeli + -og cf slv трефелои, трефолои „minei de sărbători”] 1 sn (Înv) Document (2) (vechi și mpt). 2 sn (Înv) Registm. 3 sn (Reg; lpl) Carte (16) (veche și mptă). 4 sm (Reg; șîf terfeloagă, târfăloagă) Obiect (de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) stricat, vechi, rupt Si: ruptură, vechitură. 5 sm (Reg; fîg) Om de nimic. 6 sm (Reg; fig) Om bătrân. 7 sf (Reg; fig; îf târfăloagă, terfeloagă) Femeie de moravuri ușoare Si: târfă1 (2).

TERFELÓG, terfeloage, s. n. 1. Registru, catastif, condică. Scriau la terfelogul logofeției atîtea cărături de la pădure. SADOVEANU, N. F. 9. 2. (Mai ales la pl.) Termen de dispreț pentru cărți, acte, documente vechi, rupte; hîrțoage. Mamă, ia mai dă-mi, rogu-te, cărțile mele oleacă. – Ci lasă-le încolo de terfeloage, măi băiete. C. PETRESCU, R. DR. 29. Voi căta pintre terfeloagele mele copia corespondenții ce au ținut la 1858 pentru apărarea titlului de Principatele Unite. ALECSANDRI, S. 250. – Variante: tîrfălóg (CAMILAR, N. II 269), tărfălog (NEGRUZZI, S. I 185) s. n., terfeloágă (PAS, Z. I 20, ALECSANDRI, T. 100) s. f.

terfelog n. 1. registru provizoriu; 2. pl. acte, cărți vechi. [Tras din terfelì].

TERFELOÁGĂ s. f. v. terfelog.

TERFELOÁGĂ s. f. v. terfelog.

TERFELOÁGĂ s. f. v. terfelog.

taftalog sn [At: CREANGĂ, A. 134 / V: (înv) ~laghion, tavtalaghion, traf~, traftol~, troftol~ sn, (reg) trăftăloa sf / Pl: ~oage / E: ngr ταὐτολόγος „care repetă același lucru”] (Îvp) Carte mare și groasă.

tărfălog sn vz terfelog

târfălog sn vz terfelog

terfeloa sf vz terfelog

TÎRFĂLÓG, -OÁGĂ[1] s. n. v. terfelog.

  1. Forma târfăloagă nu este susținută nici de indicarea genului, nici prin menționarea la intrarea principală. — gall

taftalóg, traftalóg și terfelóg n., pl. oage (ngr. taftalógos, care înșiră aceleașĭ lucrurĭ, infl. de terfelesc orĭ și de tefter. V. taŭtologie). Iron. Carte saŭ condică voluminoasă și unsuroasă, chitan, hîrțoagă. – Și tîrfălóg și terfeloagă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

terfelóg s. n., pl. terfeloáge

terfelóg s. n., pl. terfeloáge


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TERFELÓG s. hârțoagă.

TERFELÓG s. v. catastif, condică, registru.

terfelog s. v. CATASTIF. CONDICĂ. REGISTRU.

TĂRFĂLÓG s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.

TERFELOÁGĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.

tărfălog s. v. CIURLAN. SALCICORN. SĂRICICĂ.

terfeloa s. v. COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

terfeloagă, terfeloage s. f. prostituată

Intrare: terfelog
substantiv neutru (N21)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terfelog
  • terfelogul
  • terfelogu‑
plural
  • terfeloage
  • terfeloagele
genitiv-dativ singular
  • terfelog
  • terfelogului
plural
  • terfeloage
  • terfeloagelor
vocativ singular
plural
târfălog substantiv neutru
substantiv neutru (N21)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • târfălog
  • târfălogul
plural
  • târfăloage
  • târfăloagele
genitiv-dativ singular
  • târfălog
  • târfălogului
plural
  • târfăloage
  • târfăloagelor
vocativ singular
plural
terfeloagă substantiv feminin
substantiv feminin (F6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terfeloa
  • terfeloaga
plural
  • terfeloage
  • terfeloagele
genitiv-dativ singular
  • terfeloage
  • terfeloagei
plural
  • terfeloage
  • terfeloagelor
vocativ singular
plural
țerfelog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tărfălog substantiv neutru
substantiv neutru (N21)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărfălog
  • tărfălogul
  • tărfălogu‑
plural
  • tărfăloage
  • tărfăloagele
genitiv-dativ singular
  • tărfălog
  • tărfălogului
plural
  • tărfăloage
  • tărfăloagelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

terfelog târfălog terfeloagă țerfelog tărfălog

  • 1. Registru, catastif, carte (veche, ruptă, zdrențuită și murdară).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: carte catastif condică registru un exemplu
    exemple
    • Scriau la terfelogul logofeției atîtea cărături de la pădure. SADOVEANU, N. F. 9.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Mamă, ia mai dă-mi, rogu-te, cărțile mele oleacă. – Ci lasă-le încolo de terfeloage, măi băiete. C. PETRESCU, R. DR. 29.
      surse: DLRLC
    • Voi căta pintre terfeloagele mele copia corespondenții ce au ținut la 1858 pentru apărarea titlului de Principatele Unite. ALECSANDRI, S. 250.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Terfeli + sufix -og.
    surse: DEX '98 DEX '09