terfelog [At: (a. 1714) IORGA, S. D. VI, 151 / V: (reg) tărfăl~, târfăl~, trifăl~, țer~ sn, tărfăloagă, târfăloagă, târfloagă, târloagă, ~făloagă, ~oagă sf / Pl: ~oage sn, ~ogi sm / E: terfeli + -og cf slv трефелои, трефолои „minei de sărbători”] 1 sn (Înv) Document (2) (vechi și rupt). 2 sn (Înv) Registru. 3 sn (Reg; lpl) Carte (16) (veche și ruptă). 4 sm (Reg; șîf terfeloagă, târfăloagă) Obiect (de îmbrăcăminte sau de încălțăminte) stricat, vechi, rupt Si: ruptură, vechitură. 5 sm (Reg; fîg) Om de nimic. 6 sm (Reg; fig) Om bătrân. 7 sf (Reg; fig; îf târfăloagă, terfeloagă) Femeie de moravuri ușoare Si: târfă¹ (2).

TERFELOG, terfeloage, s. n. 1. Registru, catastif, condică. Scriau la terfelogul logofeției atîtea cărături de la pădure. SADOVEANU, N. F. 9. 2. (Mai ales la pl.) Termen de dispreț pentru cărți, acte, documente vechi, rupte; hîrțoage. Mamă, ia mai dă-mi, rogu-te, cărțile mele oleacă. – Ci lasă-le încolo de terfeloage, măi băiete. C. PETRESCU, R. DR. 29. Voi căta pintre terfeloagele mele copia corespondenții ce au ținut la 1858 pentru apărarea titlului de Principatele Unite. ALECSANDRI, S. 250. – Variante: tîrfălog (CAMILAR, N. II 269), tărfălog (NEGRUZZI, S. I 185) s. n., terfeloagă (PAS, Z. I 20, ALECSANDRI, T. 100) s. f.

terfelog n. 1. registru provizoriu; 2. pl. acte, cărți vechi. [Tras din terfelì].

terfelóg, V. taftalog.

taftalog sn [At: CREANGĂ, A. 134 / V: (înv) ~laghion, tavtalaghion, traf~, traftol~, troftol~ sn, (reg) trăftăloagă sf / Pl: ~oage / E: ngr ταὐτολόγος „care repetă același lucru”] (Îvp) Carte mare și groasă.

tărfăloagă sf vz terfelog

tărfălog sn vz terfelog

târfăloagă sf vz terfelog

târfălog sn vz terfelog

târfloagă sf vz terfelog

târloagă² sf vz terfelog

terfăloagă sf vz terfelog

terfeloagă sf vz terfelog

trifălog sn vz terfelog

țerfelog sn vz terfelog

TĂRFĂLOG s. n. v. terfelog.

TÎRFĂLOG, -OAGĂ^[1] s. n. v. terfelog.

taftalóg, traftalóg și terfelóg n., pl. oage (ngr. taftalógos, care înșiră aceleașĭ lucrurĭ, infl. de terfelesc orĭ și de tefter. V. taŭtologie). Iron. Carte saŭ condică voluminoasă și unsuroasă, chitan, hîrțoagă. – Și tîrfălóg și terfeloagă.

tîrfălóg, V. taftalog.

terfelog s. n., pl. terfeloage

terfelog s. n., pl. terfeloage

!terfeloagă (carte veche etc.) s. f., g.-d. art. terfeloagei; pl. terfeloage

TERFELOG s. hârțoagă.

TERFELOG s. v. catastif, condică, registru.

terfelog s. v. CATASTIF. CONDICĂ. REGISTRU.

TERFELOG s. hîrțoagă.

TĂRFĂLOG s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.

TERFELOAGĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.

tărfălog s. v. CIURLAN. SALCICORN. SĂRICICĂ.

terfeloagă s. v. COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ.

terfeloagă, terfeloage s. f. prostituată