13 definiții pentru terchea-berchea (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÉRCHEA-BÉRCHEA, terchea-berchea, s. m. și f. Epitet dat unui om neserios, care nu e bun de nimic. – Cf. magh. tarka barka.

terchea-berchea smi [At: ZILOT, CRON. 61 / E: nct] (Pop) Om de nimic Si: (reg) tereblecea.

TÉRCHEA-BÉRCHEA s. m. invar. Calificativ dat unui om neserios, care nu e bun de nimic. – Cf. magh. tarka barka.

TERCHEA-BÉRCHEA s. m. invar. Calificativ depreciativ dat unui om de nimic. Trimiteau invitații chiar și unor terchea-berchea pe care altădată arnăuții i-ar fi oprit la poartă. PAS, L. I 108. Toți ăștia îl socotesc pe dînsul un terchea-berchea. SADOVEANU, P. M. 158.

terchea-berchea m. ceva de puțină valoare: încărduit cu terchea-berchea trei lei perechea PANN. [Ung. TÁRKABÁRKA, talmeș-balmeș (lit. bălțat-vărgat)].

térchea-berchea (ea dift.) m., gen. al luĭ (ung. tarkabarka, pestriț. V. tarcat). Fam. Iron. Se zice despre o persoană saŭ o lume comună, fără distincțiune: nu e boĭer, ci un terchea-berchea (la care se mai adaugă: treĭ leĭ părechea), eraŭ pe acolo fel de fel de terchea-berchea. Adj. fix. O lume terchea-berchea.

TÉRCHEA: ~-bérchea m. invar. depr. Persoană fără valoare socială; om care nu este bun de nimic. [Sil. ter-chea-ber-chea] /<ung. terkabarka


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

térchea-bérchea s. m. și f., g.-d. lui térchea-bérchea; pl. térchea-bérchea

térchea-bérchea s. m. și f. invar.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

terchea-bérchea s. m. – Om de nimic Mag. tárkabarka „pestriț” (Philippide, Principii, 109; Tiktin; Candrea).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

terchea-berchea s. m. invar. om fără căpătâi; parazit social

Intrare: terchea-berchea (s.m.)
terchea-berchea1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin (M999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terchea-berchea
plural
  • terchea-berchea
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural

terchea-berchea

  • 1. Epitet dat unui om neserios, care nu e bun de nimic.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trimiteau invitații chiar și unor terchea-berchea pe care altădată arnăuții i-ar fi oprit la poartă. PAS, L. I 108.
      surse: DLRLC
    • Toți ăștia îl socotesc pe dînsul un terchea-berchea. SADOVEANU, P. M. 158.
      surse: DLRLC

etimologie: