21 de definiții pentru tehui (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEHUI2, -IE, tehui, adj. (Reg.) Zăpăcit, năuc, buimăcit. – Cf. magh. tahonya „trândav”.

tehui2, ~ie a [At: CONTEMPORANUL, I, 634 / V: (reg) tăh~, terh~, tih~ / Pl: ~ / E: ns cf mg tahonya] (Reg) 1 Zăpăcit. 2 (D. oi) Căpiat2 (1).

TEHUI2, -IE, tehui, adj. (Reg.) Zăpăcit, năuc, buimăcit. – Cf. magh. tahonya. „trândav”.

TEHUI2, -IE, tehui, -ie, adj. (Regional) Năuc, zăpăcit, amețit, buimăcit. Mă ceartă fără măsură: Că nu trag, că mi-s tehui. DEȘLIU, M. 40. Intrară pe rînd, repeziți peste prag, vreo cinci băietănași, tehui de somn. CAMILAR, N. II 270. Neculai se trezi tehui de băutură, înainte de a pleca doctorul. SADOVEANU, O. III 16.

TEHUI ~ie (~i) pop. Care a pierdut temporar facultatea de a judeca limpede (din cauza fricii, somnului, băuturii); buimac; zăpăcit; năuc; bezmetic. /cf. ung. tahonya

tehúĭ, tihúĭ și căhúĭ, -úĭe adj., pl. m. și f. (cp. cu ung. tahonja, trîndav, și cu rom. haĭhuĭ). Est. Zăpăcit, năuc, nebun. – În Trans. terhuĭ și năhuĭ, în Suc. și Bucov. tăhuĭ. Forma căhuĭ în Nț. (rev. I. Crg. 2, 277) și’n sudu Mold. În Cov. și cheahuĭ (ea dift.), în Munt. cărăúĭ. V. și zblehuĭat.

tehuiu a. și adv. Mold. 1. căpiat; 2. zăpăcit, năuc. [Tr. terhuiu, de origină necunoscută],

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tehui2 (reg.) adj. m., pl. tehui; f. sg. și pl. tehuie

tehui1 (reg.) adj. m., pl. tehui; f. sg. și pl. tehuie

tehui adj. m., pl. tehui; f. sg. și pl. tehuie

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEHUI adj. v. amețit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.

tehui adj. v. AMEȚIT. BUIMAC. BUIMĂCIT. NĂUC. NĂUCIT. TÎMPIT. ZĂPĂCIT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tehui (-ie), adj. – (Mold.) Nebun, lunatic, smintit. – Var. tăhui, terhui, căhui, chiahui, năhui. Creație expresivă puțin clară. – Der. tehuială, s. f. (nebuinie, țicneală); tehui, vb. (a zăpăci, a prosti).

Intrare: tehui (adj.)
tehui2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A122)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tehui
  • tehuiul
  • tehuiu‑
  • tehuie
  • tehuia
plural
  • tehui
  • tehuii
  • tehui
  • tehuile
genitiv-dativ singular
  • tehui
  • tehuiului
  • tehui
  • tehuii
plural
  • tehui
  • tehuilor
  • tehui
  • tehuilor
vocativ singular
plural
tăhui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
terhui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tehui, tehuieadjectiv

  • 1. regional Amețit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mă ceartă fără măsură: Că nu trag, că mi-s tehui. DEȘLIU, M. 40. DLRLC
    • format_quote Intrară pe rînd, repeziți peste prag, vreo cinci băietănași, tehui de somn. CAMILAR, N. II 270. DLRLC
    • format_quote Neculai se trezi tehui de băutură, înainte de a pleca doctorul. SADOVEANU, O. III 16. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.