13 definiții pentru supraordonat supraordinat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPRAORDONÁT, -Ă, supraordonați, -te, adj. Care ocupă un loc superior într-o clasificare sau într-o ierarhie. ◊ Fracție supraordonată = fracție ordinară mai mare decât un întreg. Propoziție supraordonată = propoziție regentă. Noțiune supraordonată = noțiune care cuprinde în sfera ei alte noțiuni cu sferă mai mică. [Pr.: -pra-or-. – Var.: (înv.) supraordinát, -ă adj.] – Supra1- + ordonat (după subordonat).

supraordonat, a [At: HAȘDEU, I. C. I, X / V: (înv) ~din~ / Pl: ~ați, ~e / E: supra1- + ordonat] 1 a Care ocupă un loc superior într-o ierarhie sau într-o calificare. 2-3 a, sf (Șîs propoziție ~ă) Propoziție principală sau secundară care este determinată de o propoziție secundară Vz regentă. 4 a (Îs) Fracție ~ă Fracție ordinară mai mare decât întregul, numărătorul fiind mai mare decât numitorul. 5 (Log; îs) Noțiune ~dinată Noțiune care cuprinde în sfera ei alte noțiuni cu sferă mai mică.

SUPRAORDONÁT, -Ă, supraordonați, -te, adj. Care ocupă un loc superior într-o clasificare sau într-o ierarhie. ◊ Fracție supraordonată = fracție ordinară mai mare decât un întreg. Propoziție supraordonată = propoziție regentă. [Pr.: -pra-or-] – Supra1- + ordonat (după subordonat).

SUPRAORDONÁT, -Ă, supraordonați, -te, adj. (În opoziție cu subordonat) Care ocupă un loc superior într-o clasificare sau într-o ierarhie. ◊ Fracție supraordonată = fracție ordinară mai mare decît un întreg (în care numărătorul este mai mare decît numitorul). Propoziție supraordonată (și substantivat, f.) = propoziție regentă, v. regent. Propozițiile subordonate, în majoritatea cazurilor, se despart prin virgulă de supraordonatele lor. IORDAN, L. R. 764.

SUPRAORDONÁT, -Ă adj. Care are un loc superior (într-o clasificație, într-o ierarhie). ♦ Fracție supraordonată = fracție ordinară mai mare decât întregul; propoziție supraordonată = propoziție regentă; noțiune supraordonată = noțiune care cuprinde alte noțiuni cu sferă mai mică. [Pron. -pra-or-. / < supra- + ordonat, după subordonat].

SUPRAORDONÁT, -Ă adj. care are un loc superior (într-o clasificare, într-o ierarhie). ♦ fracție ~ă = fracție ordinară mai mare decât întregul; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție regentă; noțiune ~ă = noțiune care cuprinde alte noțiuni cu sferă mai mică. (< supra1- + ordonat)

SUPRAORDONÁT ~tă (~ți, ~te) Care ocupă un loc ierarhic superior într-o clasificare. ◊ Noțiune ~tă noțiune generală care cuprinde în sfera sa alte noțiuni cu o sferă mai redusă. Fracție ~tă fracție ordinară cu numărătorul mai mare decât numitorul. Propoziție ~tă propoziție regentă. /supra- + ordonat

SUPRAORDINÁT, -Ă adj. v. supraordonat.

SUPRAORDINÁT, -Ă, supraordinați, -te, adj. (Log.; despre noțiuni) În sfera căreia sunt cuprinse alte noțiuni cu sfera mai mică. [Pr.: -pra-or-] – Supra1- + ordinat (rar).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!supraordonát (su-pra-) adj. m., pl. supraordonáți; f. supraordonátă, pl. supraordonáte

supraordonát (log. și supraordinát) adj. m. (sil. -pra-), pl. supraordonáți; f. sg. supraordonátă, pl. supraordonáte


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SUPRAORDONÁT, -Ă adj. (< supra + ordonat, după subordonat): în sintagma propoziție supraordonată (v.).

SUPRAORDONÁT, -Ă s. m. și s. f. (< adj. supraordonat, -ă): v. regént și regéntă.

Intrare: supraordonat
supraordonat adjectiv
  • silabație: -pra-
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraordonat
  • supraordonatul
  • supraordonatu‑
  • supraordona
  • supraordonata
plural
  • supraordonați
  • supraordonații
  • supraordonate
  • supraordonatele
genitiv-dativ singular
  • supraordonat
  • supraordonatului
  • supraordonate
  • supraordonatei
plural
  • supraordonați
  • supraordonaților
  • supraordonate
  • supraordonatelor
vocativ singular
plural
supraordinat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supraordinat
  • supraordinatul
  • supraordinatu‑
  • supraordina
  • supraordinata
plural
  • supraordinați
  • supraordinații
  • supraordinate
  • supraordinatele
genitiv-dativ singular
  • supraordinat
  • supraordinatului
  • supraordinate
  • supraordinatei
plural
  • supraordinați
  • supraordinaților
  • supraordinate
  • supraordinatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)