opțiuni
  • info

6 definiții pentru supranumire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

supranumi vt [At: ASACHI, S. L. II, 76 / Pzi: ~mesc / E: supra1- + numi cf fr surnomer] 1 A da cuiva un supranume Si: (reg) a nunăși, a policări, (rar) a supraintitula, (înv) surnumi Vz boteza (9), chema (19), denumi (2), grăi (10), intitula, nomina, numi1, număra2, numeni, porecli, spune, titlui. 2 (Pex) A porecli.

SUPRANUMI, supranumesc, vb. IV. Tranz. A da, a atribui cuiva un supranume. – Supra1- + numi (după fr. surnommer).

SUPRANUMI vb. IV. tr. A da cuiva un supranume. [P.i. -mesc. / < supra- + numi, după fr. surnommer].

A SUPRANUMI ~esc tranz. (persoane) A înzestra cu un supranume. /supra- + a numi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

supranumi vb. (sil. -pra-) → numi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUPRANUMI vb. a boteza, a chema, a denumi, a intitula, a numi, a porecli, a spune, a zice, (înv. și reg.) a număra, (înv.) a grăi, a nomina, a numeni, a titlui. (Pentru vitejia lui l-au ~ „Bravul”.)

Intrare: supranumire
supranumire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supranumire
  • supranumirea
plural
  • supranumiri
  • supranumirile
genitiv-dativ singular
  • supranumiri
  • supranumirii
plural
  • supranumiri
  • supranumirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

supranumi, supranumescverb

  • 1. A da, a atribui cuiva un supranume. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.