13 definiții pentru sul


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUL, suluri, s. n. 1. Cilindru de lemn, de metal sau din alt material solid, care se poate roti în jurul axei sale, servind la conducerea, presarea sau fasonarea unui material. ♦ Spec. Cilindru metalic sau de lemn pe care se înfășoară urzeala sau țesătura. ◊ Expr. Cu (rar prin) un sul subțire = printr-un calcul fin, cu istețime, cu șiretenie. ♦ Bară folosită la gimnastică. 2. Pernă lungă, de formă cilindrică, care se pune ca ornament sau ca rezemătoare la capătul canapelei sau al patului. ♦ Pernă cilindrică ce se pune între geamurile ferestrelor, pentru a împiedica pătrunderea frigului în interiorul încăperii. 3. Bucată dintr-un material flexibil înfășurată în formă de cilindru. Sul de hârtie.Expr. A face (sau a strânge) sul = a înfășura în formă de cilindru. 4. Fig. Coloană de fum, de foc sau de praf; trombă. ♦ Val de frunze uscate, rostogolite de vânt. ♦ Mănunchi de lumină, de raze sau de văpăi. – Lat. pop. sub(u)lum (= insubulum).

SUL, suluri, s. n. 1. Cilindru de lemn, de metal sau din alt material solid, care se poate roti în jurul axei sale, servind la conducerea, presarea sau fasonarea unui material. ♦ Spec. Cilindru metalic sau de lemn pe care se înfășoară urzeala sau țesătura. ◊ Expr. Cu (rar prin) un sul subțire = printr-un calcul fin, cu istețime, cu șiretenie. ♦ Bară folosită la gimnastică. 2. Pernă lungă, de formă cilindrică, care se pune ca ornament sau ca rezemătoare la capătul canapelei sau al patului. ♦ Un fel de pernă cilindrică ce se pune între geamurile ferestrelor, pentru a împiedica pătrunderea frigului în interiorul încăperii. 3. Bucată dintr-un material flexibil înfășurată în formă de cilindru. Sul de hârtie.Expr. A face (sau a strânge) sul = a înfășura în formă de cilindru. 4. Fig. Coloană de fum, de foc sau de praf; trombă. ♦ Val de frunze uscate, rostogolite de vânt. ♦ Mănunchi de lumină, de raze sau de văpăi. – Lat. pop. sub(u)lum (= insubulum).

SUL, suluri, s. n. 1. Cilindru de lemn, de metal sau din alt material solid, care se poate roti în jurul axei sale și care servește pentru a conduce, a presa sau a fasona un material. V. cilindru, valț. Sulul mașinii de scris. ♦ (De obicei determinat prin «de dinainte») Cilindru pe care se înfășoară pînza în război, pe măsură ce se țese; (de obicei determinat prin «de dinapoi») cilindru de pe care se desfășoară urzeala în timpul țesutului. Pe sul tot crește pînza și coții tot sporesc. BELDICEANU, P. 69. Vai de mine ce făcui, Că prea iute mă pripii. Pe sulul de dinapoi, O sută de lăturoi; Pe sulul de dinainte, Dracu le mai ține minte. ȘEZ. II 80. ◊ Expr. A pune pe sul = a înfășura urzeala pe sulul de dinapoi. Să urzesc, să pui pe sul, să țes, să nălbesc, să croiesc, să cos... DELAVRANCEA, O. II 201. Cu (mai rar prin) un sul subțire = printr-un calcul fin, cu istețime, cu șiretenie. I-a plăcut și lui cum am adus noi lucrul cu un sul subțire, ca să dăm exemplu Evropei. CARAGIALE, O. I 91. Învoiala este ca și la Strehaia; însă nu toți oamenii o au primit... Arendașul prin un sul subțire-i va face să o primească. I. IONESCU, M. 478. ♦ Bară folosită la exercițiile de gimnastică. 2. Pernă lungă, în formă de cilindru, care se pune ca ornament sau ca rezemătoare la căpătîiul canapelei sau al patului. Ciugulea cu degete neliniștite un canaf de la sulul canapelei. SADOVEANU, P. S. 170. 3. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» și arătînd materialul) Bucată dintr-un material flexibil înfășurată în formă de cilindru. Trecea pe uliță cu pași măsurați, ducînd la subțioară un sul de hîrtie. SADOVEANU, E. 125. Ca să atragă mai mult atențiunea publică, unul dintr-înșii făcu un sul de rogojină și, dîndu-i foc la partea de sus, îl puse în cap. FILIMON, C. 297. ◊ Expr. A face (sau a strînge) sul = a înfășura în formă de cilindru. O găsește în sală strîngînd sul covorul, ca să nu-l mănînce moliile. BASSARABESCU, V. 42. 4. Fig. Coloană (de fum, de foc sau de praf). Fumegarea se ducea sul prin spărtura acoperișului. SADOVEANU, M. C. 51. De la coșurile caselor se ridicau suluri de fum, înălțîndu-se ca niște copaci. DELAVRANCEA, T. 146. Vedea... niște suluri de flacări ce creșteau, străbătînd toată gama culorilor. VLAHUȚĂ, O. A. 143. ♦ Rafală (de vînt); vîrtej, trombă. Vîrtejul e un vînt ce se formează vara în vreme de secetă și care suflă... învîrtindu-se și formînd niște suluri (trombe) lungi în aer. ȘEZ. V 141. ♦ Val de frunze uscate, rostogolite de vînt. Un vînt ușor suspina prin plopii vineți; prin iarba uscată treceau suluri de frunze c-un foșnet dulce. SADOVEANU, O. I 451. ♦ Mănunchi de lumină, de raze sau de văpăi. Soarele năvălea în suluri mari prin spărturi. SADOVEANU, O. III 571. Un sul de raze străbătuse prin geam și aprindea, jos, în mijlocul odăii, o pată de lumină. VLAHUȚĂ, O. A. 131.

SUL ~uri n. 1) Piesă în formă de cilindru care se poate roti în jurul axei sale, având diferite întrebuințări în cadrul unei instalații. 2) Obiect în formă de cilindru, obținut prin înfășurarea unui material flexibil; rulou. ~ de hârtie.A face (sau a strânge) ~ a înfășura în formă de cilindru. 3) Coloană constând dintr-un material ușor, ridicat în sus de curenții de aer. ~ de fum. ~ de zăpadă. /<lat. sub[u]lum

sul n. 1. cilindru: un sul de hârtii; 2. cilindru pe care se înfășură urzeala și pânza: sulurile răsboiului de țesut (unul pe care e adunat țortul și altul din nainte pe care se adună pânza țesută); 3. butucul sau grindeiul jugului; [Lat. (IN)SUBULUM, sulul stativelor].

sul n., pl. urĭ (lat. *súbulum [= insúbulum, sulu războĭuluĭ], de unde s’a făcut *sublu, *súul, sul; it. subbio, fr. ensouble, ensouple. Cp. cu sulă). Cilindru. Vălătuc, sucălete, colcovan: un sul de hîrtiĭ, de peticĭ. V. rotocol.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUL s. 1. v. cilindru. 2. trâmbă, val, vălătuc, (Olt. și Ban.) vig. (Un ~ de pânză.) 3. rulou. (~ de hârtie.) 4. (Munt. și Olt.) sucălete. (Face obiectul ~.) 5. v. vârtej.

SUL s. v. bară fixă, carâmb, ceafă, fascicul, făcăleț, mănunchi, mihalț, nămete, noian, peninsulă, snop, spetează, sucitor, tăvălug, troian, trombă, vergea, vârtej.

SUL s. 1. (TEHN.) cilindru. (~ la războiul de țesut.) 2. trîmbă, val, vălătuc, (Olt. și Ban.) vig. (Un ~ de pînză.) 3. rulou. (~ de hîrtie.) 4. (Munt., Olt.) sucălete. (Face obiectul ~.) 5. coloană, trîmbă, vîrtej, (pop.) volbură. (Un ~ de praf.)

sul s. v. BARĂ FIXĂ. CARÎMB. CEAFĂ. FASCICUL. FĂCĂLEȚ. MĂNUNCHI. MIHALȚ. NĂMETE. NOIAN. PENINSULĂ. SNOP. SPETEAZĂ. SUCITOR. TĂVĂLUG. TROIAN. TROMBĂ. VERGEA. VÎRTEJ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sul (-luri), s. n.1. Piesă la războiul de țesut. – 2. Rol, rulou. – 3. Cilindru. – Mr., megl. sul. Lat. *sŭbŭlum, în locul clasicului insŭbŭlum (Candrea, Éléments, 80; Pușcariu 1688; Philippide, II, 656; REW 4474; Pascu, Beiträge, 10), cf. sulă, și alb. sulj, it. subbio, fr. ensouple, sp. enjullo. Der. din ceh. sul „brad” (Cihac, II, 379; cf. Conev 61) nu este probabilă. – Der. sulete, s. m. (parte a jugului care se sprijină pe ceafă; drug sau balustradă de parmalîc); suloi, s. n. (Trans., băț de brad).

Intrare: sul
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sul
  • sulul
  • sulu‑
plural
  • suluri
  • sulurile
genitiv-dativ singular
  • sul
  • sulului
plural
  • suluri
  • sulurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sul

  • 1. Cilindru de lemn, de metal sau din alt material solid, care se poate roti în jurul axei sale, servind la conducerea, presarea sau fasonarea unui material.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Sulul mașinii de scris.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare Cilindru metalic sau de lemn pe care se înfășoară urzeala (de obicei determinat prin «de dinainte») sau țesătura (de obicei determinat prin «de dinapoi»).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pe sul tot crește pînza și coții tot sporesc. BELDICEANU, P. 69.
        surse: DLRLC
      • Vai de mine ce făcui, Că prea iute mă pripii. Pe sulul de dinapoi, O sută de lăturoi; Pe sulul de dinainte, Dracu le mai ține minte. ȘEZ. II 80.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie A pune pe sul = a înfășura urzeala pe sulul de dinapoi.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Să urzesc, să pui pe sul, să țes, să nălbesc, să croiesc, să cos... DELAVRANCEA, O. II 201.
          surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Cu (rar prin) un sul subțire = printr-un calcul fin, cu istețime, cu șiretenie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • I-a plăcut și lui cum am adus noi lucrul cu un sul subțire, ca să dăm exemplu Evropei. CARAGIALE, O. I 91.
        surse: DLRLC
      • Învoiala este ca și la Strehaia; însă nu toți oamenii o au primit... Arendașul prin un sul subțire-i va face să o primească. I. IONESCU, M. 478.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Bară folosită la gimnastică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Pernă lungă, de formă cilindrică, care se pune ca ornament sau ca rezemătoare la capătul canapelei sau al patului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ciugulea cu degete neliniștite un canaf de la sulul canapelei. SADOVEANU, P. S. 170.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Pernă cilindrică ce se pune între geamurile ferestrelor, pentru a împiedica pătrunderea frigului în interiorul încăperii.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. Bucată dintr-un material flexibil înfășurată în formă de cilindru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: rulou 2 exemple
    exemple
    • Trecea pe uliță cu pași măsurați, ducînd la subțioară un sul de hîrtie. SADOVEANU, E. 125.
      surse: DLRLC
    • Ca să atragă mai mult atențiunea publică, unul dintr-înșii făcu un sul de rogojină și, dîndu-i foc la partea de sus, îl puse în cap. FILIMON, C. 297.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A face (sau a strânge) sul = a înfășura în formă de cilindru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • O găsește în sală strîngînd sul covorul, ca să nu-l mănînce moliile. BASSARABESCU, V. 42.
        surse: DLRLC
  • 4. figurat Coloană de fum, de foc sau de praf.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: trombă 4 exemple
    exemple
    • Fumegarea se ducea sul prin spărtura acoperișului. SADOVEANU, M. C. 51.
      surse: DLRLC
    • De la coșurile caselor se ridicau suluri de fum, înălțîndu-se ca niște copaci. DELAVRANCEA, T. 146.
      surse: DLRLC
    • Vedea... niște suluri de flacări ce creșteau, străbătînd toată gama culorilor. VLAHUȚĂ, O. A. 143.
      surse: DLRLC
    • Sul de zăpadă.
      surse: NODEX
    • 4.1. Rafală (de vânt).
      surse: DLRLC sinonime: trombă vârtej un exemplu
      exemple
      • Vîrtejul e un vînt ce se formează vara în vreme de secetă și care suflă... învîrtindu-se și formînd niște suluri (trombe) lungi în aer. ȘEZ. V 141.
        surse: DLRLC
    • 4.2. Val de frunze uscate, rostogolite de vânt.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un vînt ușor suspina prin plopii vineți; prin iarba uscată treceau suluri de frunze c-un foșnet dulce. SADOVEANU, O. I 451.
        surse: DLRLC
    • 4.3. Mănunchi de lumină, de raze sau de văpăi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Soarele năvălea în suluri mari prin spărturi. SADOVEANU, O. III 571.
        surse: DLRLC
      • Un sul de raze străbătuse prin geam și aprindea, jos, în mijlocul odăii, o pată de lumină. VLAHUȚĂ, O. A. 131.
        surse: DLRLC

etimologie: