12 definiții pentru succedaneu
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relaționale (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUCCEDANEU, succedanee, s. n. Substanță, produs etc. care poate înlocui la nevoie o altă substanță, un alt produs etc. cu proprietăți asemănătoare. – Din fr. succédané, lat. succedaneus.
SUCCEDANEU, succedanee, s. n. Substanță, produs etc. care poate înlocui la nevoie o altă substanță, un alt produs etc. cu proprietăți asemănătoare. – Din fr. succédané, lat. succedaneus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
succedaneu sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ee / E: fr succédané] 1-2 Medicament sau produs care posedă proprietăți asemănătoare cu un altul și pe care îl poate substitui Vz: surogat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUCCEDANEU, succedanee, s. n. (Rar) Ceea ce este, prin efectele lui, analog unui lucru și poate, la nevoie, să-l înlocuiască. Succedaneele opiului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUCCEDANEU s.n. Medicament care poate fi substituit altui medicament, avînd aceeași acțiune. ♦ Substituent; surogat. [Pl. -nee. / < fr. succédané, cf. lat. succedaneus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUCCEDANEU s. n. medicament, produs care poate substitui un altul, cu aceleași efecte sau proprietăți. (< fr. succédané, lat. succedaneus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SUCCEDANEU ~e n. Substanță (medicamentoasă) care poate substitui o altă substanță (medicamentoasă). /<fr. succédané
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*succedanéŭ, -ée adj. (lat. succedáneus, d. succédere, a succede). Care poate înlocui altă substanță. S. n. pl. ee. Substanță care poate Înlocui alta. V. surogat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
succedaneu s. n., art. succedaneul; pl. succedanee
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
succedaneu s. n., art. succedaneul; pl. succedanee
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
succedaneu s. n., art. succedaneul; pl. succedanee
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
succedaneu, pl. succedanee
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUCCEDANEU s. înlocuitor, substituent, substitut. (~ de cafea.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
succedaneu, succedaneesubstantiv neutru
- 1. Substanță, produs etc. care poate înlocui la nevoie o altă substanță, un alt produs etc. cu proprietăți asemănătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Succedaneele opiului. DLRLC
- 1.1. Substituent, substitut, surogat, înlocuitor. DNsinonime: substituent substitut surogat înlocuitor
-
etimologie:
- succédané DEX '09 DEX '98 DN
- succedaneus DEX '09 DEX '98 DN