16 definiții pentru stropșit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STROPȘÍT, -Ă, stropșiți, -te, adj. 1. (Pop.) Zdrobit, sfărâmat, strivit în picioare. ♦ Stricat, deformat. 2. Fig. (Reg.; despre oameni; adesea substantivat) Zăpăcit, smintit; năbădăios, îndrăcit. 3. Fig. (Pop. și fam.; despre cuvinte) Pocit, deformat, schimonosit, stâlcit. – V. stropși.

STROPȘÍT, -Ă, stropșiți, -te, adj. 1. (Pop.) Zdrobit, sfărâmat, strivit în picioare. ♦ Stricat, deformat. 2. Fig. (Reg.; despre oameni; adesea substantivat) Zăpăcit, smintit; năbădăios, îndrăcit. 3. Fig. (Pop. și fam.; despre cuvinte) Pocit, deformat, schimonosit, stâlcit. – V. stropși.

STROPȘÍT, -Ă, stropșiți, -te, adj. 1. Zdrobit, sfărîmat, strivit. Mere pădurețe cojite și stropșite. La TDRG. ◊ Fig. Căștile de oțel germane stau aci, în Muzeul Apărării Leningradului, stropșite, strimbe, găurite, mînjite de noroi, de sînge și rugină. STANCU, U.R.S.S. 132. 2. Fig. (Despre oameni) Stricat (la minte), zăpăcit, smintit. Îți dau zece minute ca să te hotărăști de vrei a te numi de-acum Ghiftuianca în loc de Ferchezanca... – Mulți oameni stropșiți am văzut... d-apoi și ca aista! ALECSANDRI, T. 580. ◊ (Substantivat) Mereu se gîndea la Titi, o prietenă a ei din pension care se măritase c-un stropșit... un grandoman ridicol. VLAHUȚĂ, O. A. III 196. Stropșitul de Ion, cu talanca de la oi, cu cleștele și cu vătrariul, face o hodorogeală și un tărăboi de-ți ia auzul. CREANGĂ, A. 38. Ba-i drege tu pe cine ai mai dres, stropșitule! ALECSANDRI, T. 274. ♦ (Despre cuvinte) Pocit, schimonosit, stîlcit. O babilonie de cuvinte stropșite și smulse din latinește, pe care bieții romîni nu le înțelegeau. RUSSO, O. 57.

STROPȘÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A STROPȘI. 2) și substantival pop. (despre persoane) Care și-a pierdut dreapta judecată; țicnit; smintit. /v. a (se) stropși

stropșit a. și m. Mold. 1. stricat, epileptic: mulți oameni stropșiți am văzut AL.; 2. fig. pocit: ba ei drege tu, stropșitule! AL.

stropșít, -ă adj. Diform, ciunt: pictor stropșit, (fig.) cuvinte stropșite. Est. Zăpăcit, zevzec, apucat, epileptic: maĭ încet, stropșitule! Adv. A vorbi stropșit, a stropși cuvintele.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STROPȘÍT adj. v. stâlcit.

STROPȘÍT adj. v. deformat, desfigurat, distrus, nimicit, pocit, potopit, prăpădit, schimonosit, slut, sluțit, stâlcit, strivit, strâmb, strâmbat, turtit, urât, urâțit, zdrobit.

STROPȘÍT adj., s. v. mutilat, schilod, schilodit.

STROPȘÍT s., adj. v. comițial, epileptic.

STROPȘÍT s. v. stâlcire.

STROPȘIT adj. deformat, denaturat, pocit, schimonosit, scîlciat, stîlcit, stricat, (fig.) schingiuit. (Forme lexicale ~; o pronunțare ~.)

stropșit adj. v. DEFORMAT. DESFIGURAT. DISTRUS. NIMICIT. POCIT. POTOPIT. PRĂPĂDIT. SCHIMONOSIT. SLUT. SLUȚIT. STÎLCIT. STRIVIT. STRÎMB. STRÎMBAT. TURTIT. URÎT. URÎȚIT. ZDROBIT.

stropșit adj., s. v. MUTILAT. SCHILOD. SCHILODIT.

stropșit s., adj. v. COMIȚIAL. EPILEPTIC.

STROPȘIT s. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseală, schimonosire, schimonosit, scîlciere, stîlcire, stîlcit, stropșire. (~ cuvintelor unei limbi, cînd vorbește.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

stropșit, -ă, stropșiți, -te adj. (pop.) pocit, deformat, stâlcit

Intrare: stropșit
stropșit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stropșit
  • stropșitul
  • stropșitu‑
  • stropși
  • stropșita
plural
  • stropșiți
  • stropșiții
  • stropșite
  • stropșitele
genitiv-dativ singular
  • stropșit
  • stropșitului
  • stropșite
  • stropșitei
plural
  • stropșiți
  • stropșiților
  • stropșite
  • stropșitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)