O definiție pentru strigat (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRIGÁ, strig, vb. I. I. Intranz. 1. A scoate sunete puternice, țipete; a răcni. ♦ A semnaliza ceva prin țipete; a cere ajutor prin țipete. 2. (Despre animale și păsări) A scoate sunete sau zgomote caracteristice speciei. II. 1. Tranz. A spune, a enunța ceva cu glas puternic; a-și exprima cu glas puternic voința. ♦ Intranz. A se văicări, a se jeli, a se plânge cu glas tare. ♦ A cere ceva cu glas tare, a reclama ceva impetuos; a pretinde, a porunci. 2. Intranz. A se răsti la cineva, a-i adresa cuiva vorbe aspre; a-i vorbi cuiva tare și cu dușmănie. 3. Tranz. A chema (pe cineva) cu glas tare să vină, să asculte etc. (spunându-i numele). ◊ Expr. A striga catalogul = a face apelul nominal al elevilor sau studenților. ♦ (Înv.) A chema la armată; a mobiliza. 4. Tranz. A face cunoscut ceva (anunțând, vestind cu glas tare). 5. Tranz. A se adresa cuiva cu un epitet, a denumi pe cineva; a porecli. ♦ Tranz. impers. A purta numele..., a se numi, a se chema... 6. Intranz. A spune strigături la joc; a conduce jocul prin strigăte și chiuituri. – Lat. *strigare (< strix, -gis „bufniță”).

Intrare: strigat (part.)
strigat1 (part.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strigat
  • strigatul
  • strigatu‑
  • striga
  • strigata
plural
  • strigați
  • strigații
  • strigate
  • strigatele
genitiv-dativ singular
  • strigat
  • strigatului
  • strigate
  • strigatei
plural
  • strigați
  • strigaților
  • strigate
  • strigatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

striga

  • 1. intranzitiv A scoate sunete puternice, țipete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răcni 4 exemple
    exemple
    • Trage de hățuri, pocnește din bici, strigă din rărunchi și pînă la urmă poștalionul... iese din noroiul cleios. CAMIL PETRESCU, O. I 264.
      surse: DLRLC
    • În zadar striga-mpăratul ca și leul în turbare, Umbra morții se întinde tot mai mare și mai mare. EMINESCU, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • Romînul bate-n boii săi; Eu strig la el, mai țip la ei, Și boii spărieți pornesc ca niște zmei. ALECSANDRI, T. I 351.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Cîntă puiul cucului Pe coarnele plugului Și mierla de pe teleagă Tot strigă la boi să meargă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 285.
      surse: DLRLC
    • 1.1. rar Despre instrumente muzicale:
      surse: DLRLC sinonime: răsuna un exemplu
      exemple
      • Porni deodată un bucium, de departe, de departe tare, să strige prelung. SADOVEANU, O. I 517.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A semnaliza ceva prin țipete; a cere ajutor prin țipete.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mă vaiet, strig cu suspinuri, Dar nu găsesc ajutori; Ce pot lacrimi, ce pot chinuri, Cînd durerea-i de amori. CONACHI, P. 106.
        surse: DLRLC
      • Noaptea sare prin somn, tresare... țipă, strigă, cere ajutor, se vaietă. ȘEZ. II 129.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre animale și păsări) A scoate sunete sau zgomote caracteristice speciei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Strigă lupul la hotară Și s-aude-ntr-altă țeară (Tunetul). GOROVEI, C. 371.
      surse: DLRLC
    • Cucule, pasere-albastră, Ce-mi strigi atît la fereastră? HODOȘ, P. P. 42.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A spune, a enunța ceva cu glas puternic; a-și exprima cu glas puternic voința.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vocifera 7 exemple
    exemple
    • Își luă inima în dinți și strigă: – Asta să fie logodnica mea. ISPIRESCU, L. 35.
      surse: DLRLC
    • Da ce-i acolo? strigă baba înspăimîntată! CREANGĂ, P. 11.
      surse: DLRLC
    • Arald! strigă crăiasa – las’ fața să-mi ascund. EMINESCU, O. I 98.
      surse: DLRLC
    • Chiar așa să fie, noi să strigăm cu entuziasm: vivat drumul de fier. ALECSANDRI, T. I 368.
      surse: DLRLC
    • Ăsta-i catehismul gradatului, ne striga nouă învățătură domnul plotonier. SADOVEANU, P. M. 81.
      surse: DLRLC
    • Dă-mi-l mie pe domnul Alexi, măi! strigă altul și începură să strige cu toții. DUMITRIU, N. 55.
      surse: DLRLC
    • Ce strigă?... – Aleg pe Bogdan, măria-ta... – Parcă ș-un alt nume. Nu strigă toți la fel. DELAVRANCEA, O. II 73.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A striga ca din gură de șarpe.
      surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A striga în gura mare sau a striga cât îl ia (sau îl ține) gura.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 3.4. intranzitiv A se văicări, a se jeli, a se plânge cu glas tare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Capul corbului, zvîrcolindu-se dureros, striga cu jale zicînd: – Harap-Alb, Harap-Alb! De nume ți-am auzit, dar de văzut nu te-am văzut. CREANGĂ, P. 226.
        surse: DLRLC
      • Vai, vai, vai, inima mea... Mult se arde și se frige Și n-are gură să strige. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 213.
        surse: DLRLC
    • 3.5. A cere ceva cu glas tare, a reclama ceva impetuos.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: porunci pretinde reclama 3 exemple
      exemple
      • Caii la butcă a strigat, Ș-a plecat din conac în conac. SEVASTOS, N. 130.
        surse: DLRLC
      • În Cameră discutau, La țărani nici că gîndeau, Dacă au pămînt sau n-au, Dar război mereu strigau. ANT. LIT. POP. I 21.
        surse: DLRLC
      • intranzitiv figurat Cîmpurile strigau după ploaie. STANCU, D. 110.
        surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv A se răsti la cineva, a-i adresa cuiva vorbe aspre; a-i vorbi cuiva tare și cu dușmănie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Ia taci și d-ta, moș Nichifor, taci, nu mai striga atîta pe biata văcușoară; pentru că ea, mititica, nu-i vinovată cu nemic. CREANGĂ, P. 116.
      surse: DLRLC
    • Foaie verde de urzică, Hîdele la mine strigă, Strigă chiar ca la un lup, De pe-aicea să mă duc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 188.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv A chema (pe cineva) cu glas tare să vină, să asculte etc. (spunându-i numele).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 9 exemple
    exemple
    • Domnul striga pe băieți c-un glas ascuțit. DELAVRANCEA, H. T. 94.
      surse: DLRLC
    • Atunci să mă strigi repede pe mine și eu l-oi dumica-n bucățele. SBIERA, P. 31.
      surse: DLRLC
    • Strigă-l, strigă-l zău, măicuță, C-apucă pe potecuță, Să-și caute altă drăguță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 98.
      surse: DLRLC
    • Copiii și nevasta lui... au rupt-o de fugă înspăimîntați. Dănilă, însă, a început a-i striga pe nume și ei, cunoscînd glasul lui, s-au oprit. CREANGĂ, P. 59.
      surse: DLRLC
    • După Radu se lua, Tot pe nume mi-l striga. ANT. LIT. POP. I 469.
      surse: DLRLC
    • Numai ea că l-a văzut, Numai ea l-a auzit Și pe nume l-a strigat Și așa l-a întrebat... TEODORESCU, P. P. 360.
      surse: DLRLC
    • absolut Suflă vîntu-n paie ude, Eu strig, mîndra nu m-aude. – Ba zău, bade, aud bine, Dar nu pot veni la tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 56.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Începu a striga după feciori – nimeni nu-i răspunde, apoi începu a-i căuta pe tot locul. RETEGANUL, P. II 5.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Cît trăiești, bade, pe lume, Nu striga mîndrei pe nume. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 65.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A striga catalogul = a face apelul nominal al elevilor sau studenților.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Într-o zi dascălul... a venit supărat. Cum a intrat în clasă, s-a așezat pe catedră încruntat, a strigat catalogul. CARAGIALE, M. 14.
        surse: DLRLC
    • 5.2. A deștepta pe cineva din somn (chemându-l pe nume).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Acum gîndi mohorît că ea și cu fata ei nu fac nimic, stau degeaba, pe ele omul nu le strigă să se scoale, dimineața. PREDA, Î. 178.
        surse: DLRLC
    • 5.3. învechit A chema la armată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mobiliza un exemplu
      exemple
      • Domnia striga într-una gloatele și făgăduia leafă – și se strîngea țărănime multă. SADOVEANU, O. VII 147.
        surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv A face cunoscut ceva (anunțând, vestind cu glas tare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: anunța comunica vesti un exemplu
    exemple
    • Puse de strigă prin toată cetatea că fiul său... a izbutit să aducă mere. ISPIRESCU, L. 74.
      surse: DLRLC
  • 7. tranzitiv A se adresa cuiva cu un epitet, a denumi pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: porecli un exemplu
    exemple
    • Lumea, țeara-mi strigă hoț, C-am furat eu caii toți; Dar eu, zău, nu i-am furat, Făr’cu stava i-am mînat De la nemeșul bogat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 291.
      surse: DLRLC
    • 7.1. tranzitiv impersonal A purta numele..., a se numi, a se chema...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chema numi (vb.) un exemplu
      exemple
      • Cum te strigă? – Zori-de-zi. – Ei, cumetre Zori-de-ziuă, ia spune, ce cați pe-aci? EMINESCU, L. P. 127.
        surse: DLRLC
  • 8. intranzitiv A spune strigături la joc; a conduce jocul prin strigăte și chiuituri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cine joacă și nu strigă, Face-i-s-ar gura strîmbă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 359.
      surse: DLRLC
    • Strigă, strigă, să se strîngă Fetele din valea lungă Ca oițele la strungă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 360.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină *strigare (din strix, -gis „bufniță”).
    surse: DEX '09 DEX '98