15 definiții pentru stativă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STATÍVĂ, stative, s. f. (Pop.) 1. Război de țesut manual. ◊ Expr. A pune pânza în stative cu cineva = a lucra în tovărășie cu cineva, a se asocia cu cineva. 2. Instrument cu ajutorul căruia se întinde pielea vitelor tăiate, spre a fi curățată de păr, folosit în industria casnică. – Din sb. stative.

stativă f. pl. Mold. și Buc. răsboiu de țesuț: niște sumane să le scoată din stative CR. [Serb. STATIVA, lit. ceea ce stă în picioare].

státivă f., pl. e (sîrb. stativa, pl. -ve, d. vsl. stati, stavati, a sta: ceh. stativa. V. stavă). Nord. Războĭ de țesut. Sud. Pl. Niște piese ale acesteĭ mașinĭ.

STATÍVE s. f. pl. (Reg.) 1. Război de țesut manual. ◊ Expr. A pune pânza în stative cu cineva = a lucra în tovărășie cu cineva, a se asocia cu cineva. 2. Instrument cu ajutorul căruia se întinde pielea vitelor tăiate, spre a fi curățată de păr, folosit în industria casnică. – Din scr. stative.

STÁTIVE s. f. pl. 1. (Regional) Război de țesut. Au căpătat... niște stative carile se așeza singure și singure țesea. SBIERA, P. 45. Cînd începe a toca la biserică, Zahei al tău cel cuminte fuga și el afară și începe a toca în stative de pîrie păreții casei și duduie fereștile. CREANGĂ, A. 38. Colo lîngă fereastră stau stativele puse. BELDICEANU, P. 68. ◊ Expr. A pune pînză în stative cu cineva = a lucra în tovărășie cu cineva. Presvitera asta... îmi place și mi-i dragă, dar pînză cu dînsa tovărășie n-oi putea pune în stative. SADOVEANU, P. M. 251. 2. (În expr.) Stative de întins piele = instrument de tăbăcărie cu ajutorul căruia se întind pieile spre a fi curățate de păr. După ce s-a curățit de carne, se întinde pielea cu ajutorul stativelor de întins piele. PAMFILE, I. C. 48.

STÁTIVE f. pl. Instalație casnică pentru țesut; război de țesut. /<ucr., sb. stativa

2) răzbóĭ n., pl. oaĭe (bg. razboĭ = stan, mașină de țesut; sîrb. razboj. V. războĭ 1). Mașină de țesut (în nord státivă). O parte a joagăruluĭ și a moriĭ de vînt. Puntea ferăstrăuluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!státivă (război de țesut) (pop.) s. f., g.-d. art. státivei; pl. státive

státive (război de țesut) s. f. pl.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STÁTIVE s. pl. v. război.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

statíve s. f. pl. – Război de țesut manual. Sb., cr. stative (Cihac, II, 364).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

statívă statíve, s.f. 1. (pop.; mai ales la pl.) război de țesut. 2. (reg.; la pl.) tălpile războiului. 3. (reg.; la pl.) părțile laterale ale războiului. 4. (înv.) meseria țesătorului. 5. (reg.; la pl.) gherghef. 6. (reg.; în sintagmă) stative de întins piele = suport de lemn folosit în tăbăcărie pentru curățirea de păr a pieilor. 7. (reg.; la pl.) scară. 8. (reg.) scaun de înspițat al rotarului. 9. (reg.; la pl.) capră pentru tăiat lemne. 10. (reg.) instalație de lemn în care sunt potcoviți caii. 11. (reg.; la pl.) fiecare dintre cele două paralele ale ferăstrăului, de care se leagă pânza.

Intrare: stativă
stativă2 (acc. í) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stati
  • stativa
plural
  • stative
  • stativele
genitiv-dativ singular
  • stative
  • stativei
plural
  • stative
  • stativelor
vocativ singular
plural
stativă1 (acc. á) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stativă
  • stativa
plural
  • stative
  • stativele
genitiv-dativ singular
  • stative
  • stativei
plural
  • stative
  • stativelor
vocativ singular
plural