staniol sn [At: POLIZU / P: ~ni-ol / V: (rar) ~ă sf / Pl: ~uri / E: ger Stanniol – Staniolă < it stagnola] Foaie subțire de staniol sau, uneori de aluminiu ori de plumb, folosită ca ambalaj pentru unele produse alimentare industriale, în scopul unei mai bune conservări Si: (pfm) poleială (1), (reg) șic².

STANIOL s. n. Foaie subțire de staniu (sau dintr-un aliaj de staniu cu plumb ori cu aluminiu) întrebuințată la împachetarea unor alimente (brînzeturi, ciocolată etc.) sau a unor produse industriale (bande izolatoare, panglici pentru mașini de scris etc.), în scopul unei bune conservări.

STANIOL s.n. Foaie subțire de cositor, folosită la împachetarea alimentelor, a țigaretelor etc. [Pron. -ni-ol, pl. -luri. / < germ. Stanniol].

STANIOL s. n. foaie subțire de staniu, la împachetarea alimentelor, a țigaretelor etc. (< germ. Stanniol)

STANIOL ~uri n. Foaie subțire dintr-un aliaj de staniu sau din alt metal (plumb, aluminiu), întrebuințată, mai ales, ca material pentru ambalarea unor produse alimentare sau industriale. [Sil. -ni-ol] /<germ. Stanniol

staniol n. cositor în foi: capsule de staniol pentru sticle.

*staniól n., pl. urĭ (germ. stanniol) și staniólă f., pl. e (it. stagnuola, d. stagno, staniŭ). Hîrtie de staniŭ saŭ de plumb de învălit ciocolata, gura buteliilor, pachetele de ceaĭ ș. a.

staniolă sf vz staniol

staniol (desp. -ni-ol) s. n., pl. stanioluri

staniol (-ni-ol) s. n., pl. stanioluri

staniol s. n. (sil. -ni-ol), pl. stanioluri

STANIOL s. poleială, (reg.) șic. (Ciocolată învelită în ~.)

STANIOL s. poleială, (reg.) șic. (Ciocolată învelită în ~.)