11 definiții pentru stânjeniu stânjiniu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÂNJENÍU, -ÍE, stânjenii, adj. (Rar) Liliachiu, violet-închis. [Var.: (pop.) stânjiníu, -íe, adj.] – Stânjen + suf. -iu.

STÂNJENÍU, -ÍE, stânjenii, adj. (Rar) Liliachiu, violet-închis. [Var.: (pop.) stânjiníu, -íe, adj.] – Stânjen + suf. -iu.

STÂNJENÍU ~e (~i) Care este de culoarea stânjenelului; liliachiu-închis; violet. /stânjen + suf. ~iu

stânjeniu a. violet închis (ca coloarea stânjeneilor): jaleșul stânjeniu.

STÂNJINÍU, -ÍE adj. v. stânjeniu.

STÂNJINÍU, -ÍE adj. v. stânjeniu.

STÎNJENÍU, -ÍE, stînjenii, adj. (Și în forma stînjiniu) De culoarea florii de stînjenel; liliachiu, violet-închis. Asta-i matasă stînjinie de la Florența, din țara Italiei. SADOVEANU, F. J. 97. – Variantă: stînjiníu, -íe adj.

STÎNJINÍU, -ÍE adj. v. stînjeniu.

stînjiníŭ, -íe adj. (d. stînjin, stînjinel). De coloarea floriĭ de stînjinel, liliachiŭ, violet deschis. V. pătlăginiŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stânjeníu (rar) adj. m., f. stânjeníe; pl. m. și f. stânjeníi

stânjeníu adj. m., f. stânjeníe; pl. m. și f. stânjeníi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STÂNJENÍU adj., s. v. liliachiu, mov, violet, vioriu.

stînjeniu adj., s. v. LILIACHIU. MOV. VIOLET. VIORIU.

Intrare: stânjeniu
stânjeniu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stânjeniu
  • stânjeniul
  • stânjeniu‑
  • stânjenie
  • stânjenia
plural
  • stânjenii
  • stânjeniii
  • stânjenii
  • stânjeniile
genitiv-dativ singular
  • stânjeniu
  • stânjeniului
  • stânjenii
  • stânjeniei
plural
  • stânjenii
  • stânjeniilor
  • stânjenii
  • stânjeniilor
vocativ singular
plural
stânjiniu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stânjiniu
  • stânjiniul
  • stânjiniu‑
  • stânjinie
  • stânjinia
plural
  • stânjinii
  • stânjiniii
  • stânjinii
  • stânjiniile
genitiv-dativ singular
  • stânjiniu
  • stânjiniului
  • stânjinii
  • stânjiniei
plural
  • stânjinii
  • stânjiniilor
  • stânjinii
  • stânjiniilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)