stâlp

stâlp

  • 1. Lemn lung și gros, de obicei cioplit și fixat în pământ, care servește pentru a susține ceva; element masiv de construcție, cu lungimea mare în raport cu dimensiunile secțiunii, confecționat din lemn, din metal, din beton armat etc., care servește la susținerea unei clădiri, a unei instalații, a unui pod, a liniilor electrice aeriene, a antenelor etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DEX '98 NODEX 5 exemple
    exemple
    • Coborîi în fața unei case curate, albe, cu cerdac larg, cu stîlpi de lemn. SADOVEANU, O. VIII 18.
      surse: DLRLC
    • Cucoșii cîntau acum pe stîlpii porților, în prag și în toate părțile. CREANGĂ, P. 294.
      surse: DLRLC
    • Se văzură niște palaturi strălucite de podoabe, încît la soare te puteai uita, dară la dînsele ba. Aurul cu care erau poleiți stîlpii și ciubucele de pe lîngă strașină licărea de-ți lua ochii. ISPIRESCU, L. 37.
      surse: DLRLC
    • Basilica Ulpiană cu cinci rînduri de stîlpi de granit. ODOBESCU, S. III 72.
      surse: DLRLC
    • Aci a întins podul Constantin pre stîlpi de piatră care stau încă în apă și dintre care se vede mai cu seamă unul. BOLLIAC, O. 273.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Stâlp de telegraf (sau de telefon etc.) = fiecare dintre stâlpii de lemn așezați la o anumită distanță unul de altul, de care sunt prinse, pe niște izolatoare, firele telegrafice, telefonice, de radioficare etc.
      surse: NODEX DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Se cațără pe un stîlp de telegraf. DUMITRIU, N. 59.
        surse: DLRLC
      • Sus, pe-un stîlp de telegraf, S-a oprit din zbor o cioară. TOPÎRCEANU, P. 200.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A sta stâlp (de cremene) = a sta neclintit.
      surse: NODEX DLRLC expresie 2 exemple
      exemple
      • Nu mai sta aicea stîlp, lîngă mine. SADOVEANU, O. VIII 213.
        surse: DLRLC
      • Flăcăul a ridicat ciomagul în sus, dar n-a putut izbi, căci Baltag sta stîlp de cremene înaintea lui. SANDU-ALDEA, U. P. 10.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A țintui (sau a pune) (pe cineva) la stâlpul infamiei (sau rușinii) = a condamna în public faptele urâte ale cuiva.
      surse: DLRLC NODEX expresie
    • 1.4. Stâlp de cafenea = persoană care își petrece timpul prin cafenele.
      surse: DEX '09 DLRLC DEX '98 NODEX expresie 2 exemple
      exemple
      • Se știa despre el că e un stîlp de cafenea și că-i place să se țină mai mult de biliard, decît de meserie. PAS, Z. I 205.
        surse: DLRLC
      • Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul ? Nici visezi că înainte-ți stă un stîlp de cafenele, Ce își rîde de-aste vorbe îngînîndu-le pe ele. EMINESCU, O. I 150.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Indicator de frontieră, de hotar.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Spre a se încredința dacă nu cumva stîlpii, pietrele sau hotarele au fost mutate. PAMFILE, A. R. 152.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Picior, coloană ornamentală la o mobilă (în special la pat).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Paturile erau de o parte și de alta ale cămării... așezate pe patru stîlpi lucrați ca melcul și cu niște dungi de aur. ISPIRESCU, L. 251.
        surse: DLRLC
    • 1.7. Coloană (de fum, de praf, de foc etc.).
      surse: DLRLC figurat 3 exemple
      exemple
      • Abia după ce stîlpul subțire de fum se ridică în înălțime, auziră cornul de pe munte. SADOVEANU, F. J. 376.
        surse: DLRLC
      • Din cînd în cînd, vîntoasele se dau vîrtej, adună paie și frunze și praf, le ridică volbură naltă în aer, și se duce, se duce stîlpul, frămîntîndu-se peste cîmp. SLAVICI, O. I 268.
        surse: DLRLC
      • Mihai mîndrul vine iară, Falnic ca un stîlp de pară. ALECSANDRI, P. A. 47.
        surse: DLRLC
  • 2. Porțiune neexploatată dintr-un zăcământ, destinată susținerii tavanului unui abataj.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. Persoană care constituie un sprijin, un reazem, un ajutor de bază pentru cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX figurat 4 exemple
    exemple
    • Barbu Craioveanul, ban al Craiovei, unul din stîlpii vechii și puternicii familii a Pîrvuleștilor. VLAHUȚĂ, R. P. 84.
      surse: DLRLC
    • Acel care-ți grăiește Boier e, stîlp al țării. ALECSANDRI, T. II 169.
      surse: DLRLC
    • Toată țara îl plîngea... că au pierdut un stîlp carele sprijinea toate nevoile țării. BĂLCESCU, O. I 102.
      surse: DLRLC
    • (În legătură cu colectivități) Poporul e stîlpul țării... fiecare părticică de pămînt e văpsită cu sîngele lui. RUSSO, O. 38.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Stâlpul casei = capul familiei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Nici o brazdă de moșie nu s-a mai înstrăinat de cînd s-a făcut dînsul stîlpul casei. REBREANU, I. 49.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba slavă (veche) stlŭpŭ
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

11 definiții

STÂLP s. 1. v. grindă. 2. (CONSTR.) par, parmac. (~ la un pridvor.) 3. v. braț.

STÂLP s. v. chingă, columnă, cracă, creangă, moș, ramură, stinghie, ușor.

stîlp (-pi), s. m.1. Coloană, bară. – 2. Par, pripon. – 3. Cruce așezată pe mormînt. – 4. Sprijin, reazem. – 5. Stea, șef, personalitate de prim plan. – 6. Evanghelie care se citește la priveghi. Sl. stlŭpŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 369), cf. slov. stolp, ceh. sloup, sb., cr. stup (› stup). – Der. stîlpar, s. m. (veche monedă de aur), numită „dublă spaniolă” care reprezenta cele două coloane ale lui Hercule; stîlpare, s. f. (ramură cu frunze, ramură verde; ram de salcie din Duminica Floriilor), probabil rezultat din confuzia lui stîlp cu lat. stirps sau *stirpalis „ram” (Pușcariu 1645; Pușcariu, Dacor., I, 409; Tiktin; Bărbulescu, Arhiva, XXXV, 118; Candrea); stîlpi (var. înstîlpi), vb. (a stivui, a îngrămădi); stîlpnic, s. m. (pustnic), din sl. stlŭpinĭkŭ.

stâlp m. 1. tot ce servă a susține o clădire, o poartă, un pod; 2. fig. sprijin: boierii cei mari ca niște stâlpi ai țării; 3. fruntaș: stâlpii partidului; 4. pl. cele patru evanghelii ce se citesc înainte de înmormântare: să cheme pe moș popa să-i citească stâlpii ISP. [Slav. STLŬPŬ, coloană].

stîlp m. (bg. stŭlp, stŭlb, d. vsl. stlŭpŭ, stlŭbŭ, slŭpŭ, stîlp; ung. oszlop). Coloană (de zid, marmură, metal ș. a.): stîlpiĭ uneĭ bisericĭ. Par (stobor) gros care susține ceva: stîlpiĭ garduluĭ. Fig. Om pe care se sprijină alțiĭ, sprijin: stîlpu familiiĭ, partiduluĭ, țăriĭ. Loc de prohodire (V. pod). Pl. Cele patru evangheliĭ. Iron. Stîlp de cafenea, de berărie, om care-și petrece timpu tot în cafenea, în berărie. V. stanog.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

STÎLP s. 1. (CONSTR.) bîrnă, grindă, (înv. și pop.) pociúmb, (pop.) șarampói, (prin Olt. și Ban.) bălván, (Transilv.) șaf, (Maram.) șaránț, (Transilv., Maram. și Bucov.) șoș, (Maram., Transilv., Ban. și Olt.) șteamp, (Olt., Ban. și Transilv.) ștenáp. (~ din scheletul unei case.) 2. (CONSTR.) par, parmac. (~ la un pridvor.) 3. (TEHN.) braț, furcă, mînă, (reg.) ciocán, cújbă. (~ la războiul de țesut.)

stîlp s. v. CHINGĂ. COLUMNĂ. CRACĂ. CREANGĂ. MOȘ. RAMURĂ. STINGHIE. UȘOR.

stî́lpul s. art. v. STEAUA POLARĂ.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

stâlp, stâlpi s. n. 1. Element construit din lemn, metal sau beton înfipt în pământ, care susține ceva. 2. Fig. Persoană care constituie un sprijin de căpetenie pentru o colectivitate. 3. (Bis.) Cruce de lemn sau de metal, de dimensiuni mai mici, care se poartă înaintea carului mortuar și se pune la mormânt. 4. (La pl.) Rugăciuni însoțite de 11 sau 15 pericope evanghelice, care se citesc de preot înainte de slujba de înmormântare și separat de aceasta. – Din sl. stlŭpŭ.

pus la stâlpul infamiei expr. supus oprobriului public; acuzat.

stâlp de cafenea expr. (înv., peior.) persoană care își petrece timpul prin cafenele; parazit, pierde-vară.

Intrare: stâlp
stâlp
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stâlp stâlpul
plural stâlpi stâlpii
genitiv-dativ singular stâlp stâlpului
plural stâlpi stâlpilor
vocativ singular
plural

6 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

STÂLP, stâlpi, s. m. 1. Lemn lung și gros, de obicei cioplit și fixat în pământ, care servește pentru a susține ceva; element masiv de construcție, cu lungimea mare în raport cu dimensiunile secțiunii, confecționat din lemn, din metal, din beton armat etc., care servește la susținerea unei clădiri, a unei instalații, a unui pod, a liniilor electrice aeriene, a antenelor etc. ◊ Expr. Stâlp de cafenea = persoană care își petrece timpul prin cafenele. ♦ Picior, coloană ornamentală la o mobilă (în special la pat). 2. Porțiune neexploatată dintr-un zăcământ, destinată susținerii tavanului unui abataj. 3. Fig. Persoană care constituie un sprijin, un reazem, un ajutor de bază pentru cineva. ◊ Stâlpul casei = capul familiei. – Din sl. stlŭpŭ.

STÂLP, stâlpi, s. m. 1. Lemn lung și gros, de obicei cioplit și fixat în pământ, care servește pentru a susține ceva; element masiv de construcție, cu lungimea mare în raport cu dimensiunile secțiunii, confecționat din lemn, din metal, din beton armat etc., care servește la susținerea unei clădiri, a unei instalații, a unui pod, a liniilor electrice aeriene, a antenelor etc. ◊ Expr. Stâlp de cafenea = persoană care își petrece timpul prin cafenele. ♦ Picior, coloană ornamentală la o mobilă (în special la pat). 2. Porțiune neexploatată dintr-un zăcământ, destinată susținerii tavanului unui abataj. 3. Fig. Persoană care constituie un sprijin, un reazem, un ajutor de bază pentru cineva. ◊ Stâlpul casei = capul familiei. – Din sl. stlŭpŭ.

STÎLP, stîlpi, s. m. 1. Lemn lung și gros, de obicei cioplit și fixat în pămînt, care servește (mai ales în construcții) pentru a susține ceva; p. ext. orice element de construcție (de fier, de ciment, de piatră etc.) așezat vertical și servind la susținerea construcției (v. coloană). Coborîi în fața unei case curate, albe, cu cerdac larg, cu stîlpi de lemn. SADOVEANU, O. VIII 18. Cucoșii cîntau acum pe stîlpii porților, în prag și în toate părțile. CREANGĂ, P. 294. Se văzură niște palaturi strălucite de podoabe, încît la soare te puteai uita, dară la dînsele ba. Aurul cu care erau poleiți stîlpii și ciubucele de pe lîngă strașină licărea de-ți lua ochii. ISPIRESCU, L. 37. Basilica Ulpiană cu cinci rînduri de stîlpi de granit. ODOBESCU, S. III 72. Aci a întins podul Constantin pre stîlpi de piatră care stau încă în apă și dintre care se vede mai cu seamă unul. BOLLIAC, O. 273. ◊ Stîlp de telegraf (sau de telefon etc.) = fiecare dintre stîlpii de lemn așezați la o anumită distanță unul de altul, de care sînt prinse, pe niște izolatoare, firele telegrafice, telefonice, de radioficare etc. Se cațără pe un stîlp de telegraf. DUMITRIU, N. 59. Sus, pe-un stilp de telegraf, S-a oprit din zbor o cioară. TOPÎRCEANU, P. 200. ◊ Expr. A sta stîlp (de cremene) = a sta neclintit. Nu mai sta aicea stîlp, lîngă mine. SADOVEANU, O. VIII 213. Flăcăul a ridicat ciomagul în sus, dar n-a putut izbi, căci Baltag sta stîlp de cremene înaintea lui. SANDU-ALDEA, U. P. 10. A țintui (pe cineva) la stîlpul infamiei v. infamie. Stîlp de cafenea = persoană care-și petrece timpul prin cafenele. Se știa despre el că e un stîlp de cafenea și că-i place să se țină mai mult de biliard, decît de meserie. PAS, Z. I 205. Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul ? Nici visezi că înainte-ți stă un stîlp de cafenele, Ce își rîde de-aste vorbe îngînîndu-le pe ele. EMINESCU, O. I 150. ♦ Indicator de frontieră, de hotar. Spre a se încredința dacă nu cumva stîlpii, pietrele sau hotarele au fost mutate. PAMFILE, A. R. 152. ♦ Suport la o mobilă, picior de pat. Paturile erau de o parte și de alta ale cămării... așezate pe patru stîlpi lucrați ca melcul și cu niște dungi de aur. ISPIRESCU, L. 251. ♦ Fig. Coloană (de fum, de praf, de foc etc.). Abia după ce stîlpul subțire de fum se ridică în înălțime, auziră cornul de pe munte. SADOVEANU, F. J. 376. Din cînd în cînd, vîntoasele se dau vîrtej, adună paie și frunze și praf, le ridică volbură naltă in aer, și se duce, se duce stîlpul, frămîntîndu-se peste cîmp. SLAVICI, O. I 268. Mihai mîndrul vine iară, Falnic ca un stîlp de pară. ALECSANDRI, P. A. 47. 2. Fig. Persoană care constituie un sprijin de căpetenie pentru o colectivitate; fruntaș, om de vază, personalitate proeminentă. Barbu Craioveanul, ban al Craiovei, unul din stîlpii vechii și puternicii familii a Pîrvuleștilor. VLAHUȚĂ, R. P. 84. Acel care-ți grăiește Boier e, stîlp al țării. ALECSANDRI, T. II 169. Toată țara îl plîngea... că au pierdut un stîlp carele sprijinea toate nevoile țării. BĂLCESCU, O. I 102. ◊ (În legătură cu colectivități) Poporul e stîlpul țării... fiecare părticică de pămînt e văpsită cu sîngele lui. RUSSO, O. 38. ◊ Stîlpul casei = capul familiei. Nici o brazdă de moșie nu s-a mai înstrăinat de cînd s-a făcut dînsul stîlpul casei. REBREANU, I. 49.

STÂLP ~i m. 1) Element de construcție, lung și gros, din lemn, din metal sau din beton armat, care, pus vertical, servește pentru a susține ceva. ~ de gard. ~ de telegraf.A sta ~ a sta drept și nemișcat. ~ de cafenea se spune despre o persoană care își petrece timpul mai mult prin cafenele. A pune (sau a țintui) la ~ul infamiei (sau rușinii) a condamna în public faptele urâte ale cuiva. ~ de hotar stâlp care indică o graniță. 2) fig. Persoană care constituie un sprijin pentru cineva sau ceva. ~ii societății.~ul casei susținătorul (capul) familiei. /<sl. stlupu