9 definiții pentru smulgere zmulgere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMULGÉRE, smulgeri, s. f. Acțiunea de a (se) smulge și rezultatul ei; smuls1. – V. smulge.

SMÚLGERE s. f. Acțiunea de a (se) smulge și rezultatul ei; smuls1. – V. smulge.

SMÚLGERE s. f. Acțiunea de a (se) smulge. Lîna tăbăcărească se obține prin smulgere de pe trupul oilor sacrificate.

zmúlgere f. Acțiunea de a zmulge.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!smúlgere s. f., g.-d. art. smúlgerii; pl. smúlgeri

smúlgere s. f., g.-d. art. smúlgerii; pl. smúlgeri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SMÚLGERE s. 1. tragere. (~ cuiului cu cleștele.) 2. scoatere. (~ buruienilor.) 3. smucire, smuls, (înv.) smulgătură. (~ unui obiect mobil de la locul lui.)

SMULGERE s. 1. tragere. (~ cuiului cu cleștele.) 2. scoatere. (~ buruienilor.) 3. smucire, smuls, (înv.) smulgătură. (~ unui obiect mobil de la locul lui.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

METODA SMULGERII mod prin care se efectuau lansări din avioane, pilotul deschizând parașuta în timpul zborului, fiind smuls de aceasta din avion.

Intrare: smulgere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smulgere
  • smulgerea
plural
  • smulgeri
  • smulgerile
genitiv-dativ singular
  • smulgeri
  • smulgerii
plural
  • smulgeri
  • smulgerilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmulgere
  • zmulgerea
plural
  • zmulgeri
  • zmulgerile
genitiv-dativ singular
  • zmulgeri
  • zmulgerii
plural
  • zmulgeri
  • zmulgerilor
vocativ singular
plural

smulgere zmulgere

etimologie:

  • vezi smulge
    surse: DEX '09 DEX '98