25 de definiții pentru smoc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMOC, smocuri, s. n. 1. Mănunchi de păr sau de pene pe care îl au unele animale pe urechi, pe cap, la coadă etc. 2. Cantitate de fire (de păr, de lână, de iarbă etc.) care se poate prinde sau smulge deodată cu mâna sau (de către animale) cu gura. – Cf. sb. smotak.

smoc [At: POGOR. HENR. 3/8 / V: zm~ (Pl: (reg) zmoace), (reg) cim~,[1] cimog,[2] jmoc, moc, șiomoc, șmoc, zmuc / Pl: ~uri / E: ns cf smuci] 1 sn (De obicei precedat de arn și udp „de”) Cantitate mică de fire (de iarbă, de flori, de fân, de lână etc.) care se poate prinde sau smulge deodată cu mâna sau de către animale cu gura Si: (reg) smoatic (2) Vz buchet, legătură, maldăr1, mănunchi, mănușă, mână1. 2 av În formă de smoc (1). 3 sn Grup restrâns de obiecte de același fel. 4 sn (Reg) Pămătuf. 5 sn (Rar) Pămătuf de pene. 6 sn (Reg) Legătură de paie de pe acoperișul casei. 7 sn (Reg) Mănunchi de grâu secerat. 8 sn Cantitate mică de fire de păr crescute la un loc pe pielea omului sau animalelor Vz moț1, șuviță, ciuf. 9 sn (Rar) Grămadă (1). 10 sn (Reg; îf zmoc) Bulgăre de zăpadă. 11 sn (Reg) Muc de lumânare. 12 sn (Bot; reg) Albăstriță (Centaurea jacea). 13 sn (Bot; reg) Zglăvoc (Centaurea nervosa). 14 sn (Bot; reg) Corobatică (Centaurea nigrescens). 15 sn (Bot; reg) Dioc (Centaurea phrygia).

  1. Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall
  2. Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall

SMOC, smocuri, s. n. 1. Mănunchi de păr sau de pene pe care îl au unele animale pe urechi, pe cap, la coadă etc. 2. Cantitate de fire (de păr, de lână, de iarbă etc.) care se poate prinde sau smulge deodată cu mâna sau (de către animale) cu gura. – Cf. scr. smotak.

SMOC, smocuri, s. n. Cantitate de fire (de păr, de lînă, de iarbă, de flori etc.), care se poate prinde sau smulge deodată cu mîna sau (fiind vorba de animale) cu gura. V. ciuf, mănunchi, buchet. În grabă smulgem smocuri de iarbă și le dăm vitelor să le mănînce. STANCU, D. 188. Un smoc de paie din mindirul vechi s-a aprins de la mucarniță. SADOVEANU, O. L. 117. Că mama v-aduce vouă... Mălăieș În călcăieș, Smoc de flori Pe subsuori. CREANGĂ, P. 20. ◊ (Prin analogie) Era gîrbovă și uscată, cu o pestelcă dinainte, c-un smoc de chei la brîu. GANE, N. II 159. Desprinse de la cingătoarea-i îngustă de piele unsuroasă un smoc de chei. HOGAȘ, DR. II 5. ◊ Fig. Trase de la brîu scăpărătorile și zbătu rar în cremenea din care săreau smocuri de scîntei. MIRONESCU, S. A. 98. Un smoc de raze pornit din luminile asfințitului se strecură în odaia ei. GANE, N. II 57. [Copiii] își simțiră obrajii înecați într-o lumină caldă. Soarele zvîrlise un smoc de raze pe căpătîiul lor. VLAHUȚĂ, O. A. 137.

SMOC ~uri n. Grup de elemente (fire de păr, tulpini de plante, pene etc.) de același fel, care constituie un fascicul. /cf. sb. smotak

smoc n. 1. mănunchiu: un smoc de nuiele: fig. un smoc de raze; 2. buchet: smoc de mac și de busuioc AL.; 3. viță de păr: smocuri de păr smuls din cap CR.; 4. teanc: un smoc de terfeloage NEGR. [Origină necunoscută]. ║ m. Bot. corabațică.

siomoc[1] sn vz smoc

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: șiomoc LauraGellner

jmoc n., pl. urĭ (rus. žemók, cocoloș de ceară strînsă între degete. V. smugă). Mănunchĭ, chită, fascie, fascicul: un jmoc de florĭ, de păr, de raze. – Și zmoc, șmoc, smoc. – La Panțu smoc, o plantă numită și zglăvoc. V. moț și dup 2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SMOC s. (rar) smârc. (Un ~ de iarbă.)

SMOC s. v. buchet, ghioc, grămadă, legătură, maldăr, mănunchi, teanc, vraf.

smoc s. v. BUCHET. GHIOC. GRĂMADĂ. LEGĂTURĂ. MALDĂR. MĂNUNCHI. TEANC. VRAF.

SMOC s. (rar) smîrc. (Un ~ de iarbă.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

smoc (-curi), s. n.1. Mănunchi, cantitate care se poate smulge o dată cu mîna. – 2. Buchet, mănunchi de flori. – 3. Șuviță. – Var. zmoc. Sb. smotka „șuviță” (Candrea), neîndoielnic contaminat cu smîc. Legătura cu motoc (Cihac, II, 189), sau cu rus. žemok „bulgăraș de ceară” (Scriban) este neconvingătoare.

Intrare: smoc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smoc
  • smocul
  • smocu‑
plural
  • smocuri
  • smocurile
genitiv-dativ singular
  • smoc
  • smocului
plural
  • smocuri
  • smocurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmoc
  • zmocul
  • zmocu‑
plural
  • zmoace
  • zmoacele
genitiv-dativ singular
  • zmoc
  • zmocului
plural
  • zmoace
  • zmoacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jmoc
  • jmocul
  • jmocu‑
plural
  • jmocuri
  • jmocurile
genitiv-dativ singular
  • jmoc
  • jmocului
plural
  • jmocuri
  • jmocurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmuc
  • zmucul
plural
  • zmucuri
  • zmucurile
genitiv-dativ singular
  • zmuc
  • zmucului
plural
  • zmucuri
  • zmucurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiomoc
  • șiomocul
plural
  • șiomocuri
  • șiomocurile
genitiv-dativ singular
  • șiomoc
  • șiomocului
plural
  • șiomocuri
  • șiomocurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șmoc
  • șmocul
plural
  • șmocuri
  • șmocurile
genitiv-dativ singular
  • șmoc
  • șmocului
plural
  • șmocuri
  • șmocurilor
vocativ singular
plural
moc2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moc
  • mocul
plural
  • mocuri
  • mocurile
genitiv-dativ singular
  • moc
  • mocului
plural
  • mocuri
  • mocurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

smoc, smocurisubstantiv neutru

  • 1. Mănunchi de păr sau de pene pe care îl au unele animale pe urechi, pe cap, la coadă etc. DEX '09 MDA2 DEX '98
    diminutive: smoculeț
  • 2. Cantitate de fire (de păr, de lână, de iarbă etc.) care se poate prinde sau smulge deodată cu mâna sau (de către animale) cu gura. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: smoatic
    • format_quote În grabă smulgem smocuri de iarbă și le dăm vitelor să le mănînce. STANCU, D. 188. DLRLC
    • format_quote Un smoc de paie din mindirul vechi s-a aprins de la mucarniță. SADOVEANU, O. L. 117. DLRLC
    • format_quote Că mama v-aduce vouă... Mălăieș În călcăieș, Smoc de flori Pe subsuori. CREANGĂ, P. 20. DLRLC
    • format_quote prin analogie Era gîrbovă și uscată, cu o pestelcă dinainte, c-un smoc de chei la brîu. GANE, N. II 159. DLRLC
    • format_quote prin analogie Desprinse de la cingătoarea-i îngustă de piele unsuroasă un smoc de chei. HOGAȘ, DR. II 5. DLRLC
    • format_quote figurat Trase de la brîu scăpărătorile și zbătu rar în cremenea din care săreau smocuri de scîntei. MIRONESCU, S. A. 98. DLRLC
    • format_quote figurat Un smoc de raze pornit din luminile asfințitului se strecură în odaia ei. GANE, N. II 57. DLRLC
    • format_quote figurat [Copiii] își simțiră obrajii înecați într-o lumină caldă. Soarele zvîrlise un smoc de raze pe căpătîiul lor. VLAHUȚĂ, O. A. 137. DLRLC
  • 3. Grup restrâns de obiecte de același fel. MDA2
  • 4. regional Pămătuf. MDA2
    sinonime: pămătuf
    • 4.1. rar Pămătuf de pene. MDA2
  • 5. regional Legătură de paie de pe acoperișul casei. MDA2
  • 6. regional Mănunchi de grâu secerat. MDA2
  • 7. rar Grămadă. MDA2
    sinonime: grămadă
  • 8. regional (În forma zmoc) Bulgăre de zăpadă. MDA2
  • 9. regional Muc de lumânare. MDA2
  • 10. botanică regional (Centaurea jacea) MDA2
    sinonime: albăstriță
  • 11. botanică regional (Centaurea nervosa) MDA2
    sinonime: zglăvoc
  • 12. botanică regional (Centaurea nigrescens) MDA2
    sinonime: corobatică
  • 13. botanică regional (Centaurea phrygia) MDA2
    sinonime: dioc
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.