23 de definiții pentru smidă smid zmidai zmidă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SMÍDĂ, smide, s. f. Desiș format din arbori tineri sau din tufe de spini, de zmeură etc. [Var.: (reg.) smid s. n.] – Et. nec.
smidă1 sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 85r/27 / Pl: ~de, smizi / E: nct] (Înv) 1 Grindină (1). 2 Fulger (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
smidă2 sf [At: (a. 1630) ȘTEFANELLI, D. C. 3 / V: (rar) smid, (reg) ~dai sn, șm~, zm~, sim~, zmidai sn / Pl: ~de, smizi, ~duri / E: ns cf smidă1] 1 Desiș în pădure format din tufișuri de mărăcini, de zmeură, de mure etc. care cresc printre copaci doborâți de furtuni, arși de trăsnete ori tăiați și care constituie un loc greu de pătruns Si: (reg) smidar (1), (reg) smidărie (1). 2 (Pex) Sihlă (1). 3 (Mol) Loc prăpăstios, unde se pătrunde greu. 4 (Mol; Olt) Gard viu. 5 (Reg; îf simidă) Grămadă de butuci și frunze în dezordine.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SMÍDĂ, smide, s. f. Desiș format din arbori tineri sau din tufe de spini, de zmeură etc. [Var.: (reg.) smid s. n.] – et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
SMÍDĂ, smide, s. f. Desiș format din copaci tineri sau din tufe de spini, de rugi etc. [Țiganul] a luat-o la fugă prin smidă... – Măi cumătre, vino pe cărare, nu apuca pe acolo, că-i greu de mers. ȘEZ. II 188. – Variantă: smid, smiduri (HOGAȘ, M. N. 162), s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
smidă f. pădure de brazi arși în care au crescut tufe noui. [Cf. Mold. smidește, fulgeră: sensul primitiv al lui smidă pare a fi «luminiș»].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) smídă f., pl. de și zĭ. (cp. cu pol. siviad, furtună, viscol). Vechĭ. Grindină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) smídă f., pl. e și zĭ (vsl. *svida, pol. swid și swidwa, rus. svidina, corn 1, poate înrudit cu ngr. simýda, mesteacăn. Cp. cu cornet 1 și cu ĭazmă). Desiș de cornĭ, alunĭ, porumbĭ, smeură ș. a. – Pl. și smidurĭ: ne urmam drama pe hogașu săpat de bulucĭ în coasta munteluĭ și eram silițĭ a ocolĭ pin smidurĭ băltoacele ce ne tăiaŭ drumu (Hogaș, VR. 1914, 4,5, 118). – La Vicĭu smidărie. V. tihăraĭe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SMID s. n. v. smidă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SMID s. n. v. smidă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
smid sn vz smidă2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zmidai sn vz smidă2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zmidă sf vz smidă2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SMÍD s. n. v. smidă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
smídă s. f., g.-d. art. smídei; pl. smíde
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
smídă s. f., g.-d. art. smídei; pl. smíde
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
smidă, -dei gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
SMÍDĂ s. (Transilv.) smidărie. (~ de tufe și arbuști.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SMÍDĂ s. v. grindină, piatră.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SMIDĂ s. (Transilv.) smidărie. (~ de tufe și arbuști.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
smidă s. v. GRINDINĂ. PIATRĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
smídă (-de), s. f. – Grindină. Origine necunoscută. Legătura cu pol. smiad „furtună” (Scriban) nu pare evidentă. Sec. XVII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
smídă (-de), s. f. – 1. Hățiș, desiș de pădure tînără. – 2. Despădurire, pădure tăiată. Origine necunoscută. Nu este probabilă der. din sl. sviteti „a scăpăra, a fulgera” (Cihac, II, 338, îl interpretează ca „pădure incendiată de trăsnet”). Cu atît mai puțin convingătoare este explicația bazată pe ngr. σημύδα „mesteacăn” (Bogrea, Dacor., III, 736; cf. Scriban). Nu e sigur dacă-i vorba de un cuvînt identic cu cel anterior; poate are legătură cu smirdar. – Der. smidărie, s. f. (Trans., desime); smidos, adj. (des, dens).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
smídă2, smíde, smízi și smíduri, s.f. (reg.) 1. desiș în pădure format din tufișuri de mărăcine, zmeură, mure etc.; sihlă, smidar, smidărie. 2. loc prăpăstios, unde se pătrunde greu. 3. gard viu. 4. (în forma: simidă) grămadă de butuci și frunze în dezordine.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F45) Surse flexiune: DAR, MDA2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |