SFINX, sfincși, s. m. I. (În mitologia greacă) Personaj feminin malefic (leoaică înaripată cu cap și tors de femeie) care, stând la marginea drumurilor, le cerea trecătorilor să dezlege o enigmă sau o ghicitoare, ucigându-i pe cei care nu știau răspunsul; (în Egiptul Antic) monstru fabulos, cu corp de leu și cap de om, care întruchipa puterea regală; monument arhitectonic de piatră înfățișând acest animal. ♦ Fig. Personaj enigmatic. II. Nume dat mai multor specii de fluturi mari, care zboară în timpul serii și noaptea. – Din fr., lat. sphinx.

sfinx sm [At: CANTACUZINO, N. P. 26^V/19 / V: (îrg) ~ă sf / Pl: ~ncși și (rar) ~i / E: fr sphinx cf ngr σφίγξ] 1 Monstru fabulos din mitologia popoarelor antice, cu cap de om sau de berbec, de pasăre etc., cu trup de leu și cu aripi de vultur Si: (îvr) sfingă (1). 2 Reprezentare artistică a sfinxului (1) Si: (îvr) sfingă (2). 3 (Pex) Persoană misterioasă Si: (îvr) sfingă (3). 4 (Rar; îla) De ~ Misterios. 5 (Liv; fig) Persoană enigmatică. 6 (Liv; pex) Enigmă (2). 7 Numele mai multor specii de fluturi mari, care zboară în timpul serii sau noaptea Si: (îvr) sfingă (4).

SFINX, sfincși, s. m. I. Monstru fabulos din mitologia antică (greacă și egipteană), cu corp de leu, cu cap de om și cu aripi de vultur; monument arhitectonic de piatră înfățișând acest animal. ♦ Fig. Personaj enigmatic. II. Nume dat mai multor specii de fluturi mari, care zboară în timpul serii și noaptea. – Din fr., lat. sphinx.

SFINX², sfincși și (rar) sfinxi, s. m. Monstru fabulos din mitologia antică (mai ales greacă și egipteană) cu cap de om și cu trup de leu; monument arhitectonic de piatră reprezentînd acest monstru. Chioșcurile sale căzute, sfinxii săi... ne deșteaptă splendoarea unei domnii trecute. GANE, N. I 111. Cît de natural ies sfincșii din ziduri dormitînd pe labe și purtînd vase de alabastru. MACEDONSKI, O. IV 60. ♦ Fig. (De obicei în comparații) Personaj enigmatic, om greu de înțeles. Înainte de a lua vreo hotărîre, sta ca în fața unui groaznic sfinx. BOGZA, C. O. 274. Se închise ca un sfinx în fața tuturor stăruințelor. REBREANU, I. 59.

SFINX¹, sfincși, s. m. Nume dat mai multor specii de fluturi mari, cu zbor foarte rapid, care zboară pe înserate; sfinghe.

SFINX s.m. I. Animal fabulos din mitologia greacă și egipteană, cu cap de femeie, corp de leu și aripi de vultur; statuie înfățișînd acest animal. ♦ (Fig.) Personaj enigmatic, om greu de înțeles. II. Fluture mare care zboară în timpul serii și noaptea. [Pl. -ncși, -nxi. / < fr., lat., gr. sphinx].

SFINX s. m. I. monstru înaripat din mitologia greacă și egipteană, cu corp de leu și cap de femeie. ◊ (fig.) personaj enigmatic. II. fluture mare nocturn. (< fr., lat., gr. sphinx)

SFINX¹ ~cși m. 1) (în mitologia greacă și egipteană) Monstru fabulos cu corp de leu, cap de om și aripi de vultur, care ucidea călătorii, când nu rezolvau enigma pe care le-o propunea. 2) Monument de piatră reprezentând acest monstru. 3) fig. Persoană enigmatică, greu de înțeles. /<lat., fr. sphinx

SFINX² ~cși m. Fluture, de talie mare, care zboară noaptea sau pe înserate. /<lat., fr. sphinx

sfinx m. 1. Mit. monstru fabulos cu cap de femeie, corp de leu și aripi de vultur; el punea enigme drumeților și ucidea pe cei ce nu le puteau ghici; Edip însă ghici enigma și răpuse monstrul; 2. figură de sfinx: sfinxii sunt foarte numeroși printre monumentele egiptene; 3. fig. ființă misterioasă, lucru ascuns: sfinx pătruns de ’nțeles EM.; 4. Zool. specie de fluturi.

*sfinx m., pl. cșĭ (vgr. sphigx fem.) Mit. Un monstru fabulos cu cap de femeĭe, cu trup de leŭ și aripĭ de vultur (El îĭ punea pe drumețĭ să ghicească ceva și, dacă nu ghiceaŭ, îi ucidea. Edip a ghicit și l-a ucis). Figură care reprezentă un sfinx (lucru des la Egiptenĭ): Sfinxu de la Gizeh. Fig. Om ascuns și impenetrabil. Om care pune probleme grele. Zool. Un fel de fluture de noapte.^[1] corectat(ă)

sfinxă sf vz sfinx

sfinx (figură din mitologia greacă; statuie; stâncă; specii de fluturi) s. m., pl. sfincși (sfinxul din Gizeh; Sfinxul dinTeba s-a sinucis.)

sfinx s. m., pl. sfincși

sfinx s. m., pl. sfincși

sfinx, -cși.

Sfinx = Sphinx.

SFINX (< fr., gr.) s. m. 1. (În mitologia greacă), personaj feminin malefic (leoaică înaripată cu cap și tors de femeie) care, stând la răspântii, cerea trecătorilor să dezlege o ghicitoare, ucigându-i pe cei ce nu găseau răspunsul. ♦ Fig. Personaj enigmatic. 2. (În Egiptul antic.) Monstru fabulos înaripat, în general reprezentat cu corp de leu și cu cap de om (adesea cu trăsăturile faraonului); întruchipa puterea regală. Cel mai cunoscut s. se află în vecinătatea marii piramide de la Giseh, lung de 37,50 m și înalt de 17 m. Intrarea în unele temple era străjuită de perechi sau șiruri de s.

SFINX, grup rock românesc, format în 1963, avându-l ca solist în perioada de maxim succes pe Dan Andrei Aldea („Șir de cocori”, „Verde crud”, „Om bun”). Opera rock „Zamolxe”. După 1990, se transformă în Sfinx Experience.

SFINXUL, stâncă uriașă, alcătuită din conglomerate, situată în m-ții Bucegi, alături de un grup de stânci numite Babe. Acțiunea îndelungată și combinată a agenților modelatori (vântul, ploi, zăpezi, îngheț, dezgheț etc.) a determinat o puternică erodare a acestuia, în urma căreia a rezultat aspectul actual (privită dinspre lateral, stânca are înfățișarea unui cap uriaș de om).