53 de definiții pentru septembrie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEPTÉMBRIE s. m. Numele lunii a noua a anului; răpciune. [Var.: septémvrie s. m.] – Din ngr. septémvrios.

SEPTÉMBRIE s. m. Numele lunii a noua a anului; răpciune. [Var.: septémvrie s. m.] – Din ngr. septémvrios.

septembrie ssg [At: PO 256/12 / V: (înv) ~mvrie, (pop) ~re, (îrg) ~mvre, (înv) ~evie, ~evri, ~evrie, săptemvri, (reg) ~băr, september[1], ~biăr, ~mvrie, sectembăr, sectember, sectembir, sectembre, sect~, sectemvere, sectemvrăr, sectemvre, sectemvrie, sectemvrii, sectenber, semptembre, sentembăr, sent~, setember, setembre[2], saccemvire, saptember, săctembăr, săctembre, săctembri, săctemvre, săctemvri, săptembăr, săptembri, săptemvere, săptemvire, săptemvirie, săptemvre, sâctembre / E: slv септембрий, ngr σεπτέμβριος] A noua lună a anului, care urmează după august Si: (îvp) răpciune, (pop) vinicer. corectată

  1. În original, incorect accentuat: september LauraGellner
  2. În original, incorect accentuat: setembre LauraGellner

SEPTÉMBRIE s. m. Numele lunii a noua a anului; (popular) răpciune. Tot orașul Chișinăului se adunase ca să privească alergarea de cai, ce se prelungise pînă în luna lui septembrie. NEGRUZZI, S. I 35. – Variantă: (învechit) septémvrie (SADOVEANU, O. A. III 123) s. m.

SEPTÉMBRIE m. A noua lună a anului. [G.-D. lui septembrie; Sil. -tem-bri-e] /<sl. septemvrii, ngr. septémvrios

SEPTÉMVRIE s. m. v. septembrie.

september[1] ssg vz septembrie corectată

  1. În original, accentuat incorect: september LauraGellner

setembre[1] ssg vz septembrie corectată

  1. În original, accentuat incorect: setembre LauraGellner

Septemvrie m. a noua lună a anului (a șaptea în calendarul roman): Septemvrie se numește de popor Răpciune. [De origină slavo-greacă].

*Septémbre m., gen. al luĭ (lat. September, d. septem, șapte, fiindcă în vechime anu începea la Martie, și decĭ Septembre era luna a șaptea). A noŭa lună a anuluĭ. V. răpcĭune). – Vechi Septenvrie (scris -mvrie) și Septevrie, apoi -envre (mgr. septémvrios, vsl. septevriĭ, -enbrĭ, bg. -temvriĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!septembrie (desp. -bri-e) s. m., g.-d. art. lui septembrie; abr. sept.; simb. IX/.09./-09-

septembrie (-bri-e) s. m., g.-d. lui septembrie; abr. sept.; IX /.09./-09-

septémbrie s. m. (sil. -bri-e), g.-d. art. lui septémbrie; abr. sept., simb. IX (și:. 9./-9-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SEPTÉMBRIE s. (pop.) răpciune, vinicer.

SEPTEMBRIE s. (pop.) răpciune, vinicer.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

septémvrie s. m. – A noua lună a anului. – Var. septemvre, septembr(i)e. Mr. septembriu. Ngr. σεπτέμβριος, parțial prin intermediul sl. septębrĭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 130) ultima var. din lat. September (sec. XIX).

Intrare: septembrie
  • silabație: -bri-e info
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septembrie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septenvrie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septevrie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septenvre
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septembre
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septemvrie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septembăr
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • september
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septembiăr
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septemvre
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septevie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • septevri
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

septembriesubstantiv masculin invariabil

  • 1. Numele lunii a noua a anului. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Tot orașul Chișinăului se adunase ca să privească alergarea de cai, ce se prelungise pînă în luna lui septembrie. NEGRUZZI, S. I 35. DLRLC
  • comentariu abreviere sept.; IX / .09. / -09- DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.